HOTĂRÂRE nr. 1.091 din 16 august 2006
privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă
EMITENT GUVERNUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 739 din 30 august 2006
Guvernul României
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adopta prezenta hotărâre.
Capitolul I Dispoziţii generale
Articolul 1
Prezenta hotărâre stabileşte cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă, asa cum este definit la art. 4.
Articolul 2
Prevederile prezentei hotărâri nu se aplică:
a) mijloacelor de transport utilizate în afară întreprinderii şi/sau unităţii sau locurilor de muncă din interiorul mijloacelor de transport;
b) santierelor temporare sau mobile;
c) industriilor extractive;
d) vaselor de pescuit;
e) campurilor, pădurilor şi altor terenuri care aparţin unei întreprinderi agricole sau forestiere, dar sunt situate în afară ariei clădirilor întreprinderii.
Articolul 3
Prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în munca nr. 319/2006 se aplică în totalitate domeniului prevăzut la art. 1, fără a aduce atingere prevederilor mai restrictive şi/sau specifice din prezenta hotărâre.
Articolul 4
În sensul prezentei hotărâri, prin loc de muncă se înţelege locul destinat sa cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile întreprinderii şi/sau unităţii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau a unităţii la care lucrătorul are acces în cadrul desfăşurării activităţii.
Articolul 5
Se considera ca un lucrator lucrează în condiţii de izolare atunci când nu are contact vizual şi comunicare verbală directa cu alţi lucrători, în cele mai multe cazuri pentru o perioadă de timp mai mare de o ora, şi când nu este posibil sa i se acorde ajutor imediat în caz de accident sau când se afla într-o situaţie critica.
Articolul 6
Locurile de muncă utilizate pentru prima data după data intrării în vigoare a prezentei hotărâri trebuie să îndeplinească cerinţele minime de securitate şi sănătate prevăzute în anexa nr. 1.
Articolul 7
Locurile de muncă aflate deja în folosinţă înainte de data intrării în vigoare a prezentei hotărâri trebuie să îndeplinească cerinţele minime de securitate şi sănătate prevăzute în anexa nr. 2.
Capitolul II Obligaţii generale
Articolul 8
În scopul asigurării securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, angajatorul trebuie să ia toate măsurile ca:
a) să fie păstrate în permanenta libere căile de acces ce conduc spre ieşirile de urgenta şi ieşirile propriu-zise;
b) să fie realizată întreţinerea tehnica a locului de muncă şi a echipamentelor şi dispozitivelor, în special a celor menţionate în anexele nr. 1 şi 2, iar orice neconformităţi constatate şi susceptibile de a afecta securitatea şi sănătatea lucrătorilor să fie corectate cat mai curând posibil;
c) să fie curatate cu regularitate, pentru a se asigura un nivel de igiena corespunzător locului de muncă, echipamentele şi dispozitivele, în special cele menţionate la pct. 6 din anexa nr. 1 şi la pct. 6 din anexa nr. 2;
d) să fie cu regularitate întreţinute şi verificate echipamentele şi dispozitivele de securitate destinate prevenirii sau eliminării pericolelor, în special cele prevăzute în anexele nr. 1 şi 2.
Articolul 9
Atunci când locurile de muncă suferă modificări, extinderi şi/sau transformări după data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, angajatorul trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura ca aceste modificări, extinderi şi/sau transformări sunt în concordanta cu cerinţele minime corespunzătoare prevăzute în anexa nr. 1.
Capitolul III Informarea, consultarea şi participarea lucrătorilor
Articolul 10
Fără a aduce atingere prevederilor art. 16 şi 17 din Legea nr. 319/2006, referitoare la informarea lucrătorilor, lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora trebuie să fie informati cu privire la toate măsurile ce trebuie luate în domeniul securităţii şi sănătăţii la locul de muncă.
Articolul 11
Personalul care lucrează în condiţii de izolare trebuie să fie informat cu privire la:
a) manevrarea echipamentului de muncă, starea acestuia (fiabilitate şi accesibilitate);
b) riscurile de accidentare şi modul de acţiune în caz de aparitie a acestora;
c) comportamentul adecvat în cazul producerii unei avarii sau al apariţiei unei situaţii critice;
d) utilizarea echipamentului individual de protecţie;
e) primul ajutor;
f) utilizarea sistemului de supraveghere şi de legătură cu exteriorul.
Articolul 12
Consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora cu privire la problemele la care se face referire în prezenta hotărâre trebuie să se desfăşoare în conformitate cu prevederile art. 18 şi 19 din Legea nr. 319/2006.
Capitolul IV Sancţiuni
Articolul 13
Încălcarea prevederilor prezentei hotărâri atrage răspunderea contravenţională, civilă sau penală, potrivit Legii nr. 319/2006.
Articolul 14
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către inspectorii de muncă din cadrul Inspecţiei Muncii şi de către inspectorii de sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice.
Capitolul V Dispoziţii finale
Articolul 15
Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Articolul 16
Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 octombrie 2006.
*
Prezenta hotărâre transpune Directiva 1989/654/CEE privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locuri de muncă, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 393/1989.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
–––––
Ministrul muncii,
solidarităţii sociale şi familiei,
Gheorghe Barbu
Ministrul economiei şi comerţului,
Codruţ Ioan Sereş
Ministrul sănătăţii publice,
Gheorghe Eugen Nicolaescu
Ministrul mediului
şi gospodăririi apelor,
Sulfina Barbu
p. Ministrul integrării europene,
Adrian Ciocanea,
secretar de stat
Bucureşti, 16 august 2006.
Nr. 1.091.
Anexa 1
CERINŢE MINIME
de securitate şi sănătate pentru locurile de muncă utilizate
pentru prima data conform art. 6 din hotărâre
1. Observatie preliminară
Obligaţiile menţionate în prezenta anexa se aplică ori de câte ori caracteristicile locului de muncă, activitatea, împrejurările sau un risc impun acest lucru.
2. Stabilitate şi rezistenta
Clădirile care adapostesc locuri de muncă trebuie să aibă o structura şi o rezistenta corespunzătoare naturii utilizării lor.
3. Instalaţii electrice
Instalaţiile electrice trebuie să fie proiectate şi construite astfel încât sa nu prezinte un pericol de incendiu sau explozie.
Lucrătorii trebuie să fie protejati împotriva riscului de accidentare prin atingere directa şi/sau atingere indirecta.
Proiectarea, construcţia şi alegerea materialului şi dispozitivelor de protecţie trebuie să ţină seama de tensiunea nominală, influenţa condiţiilor externe şi de competenţa lucrătorilor care au acces la părţile componente ale instalaţiei.
4. Cai şi iesiri de urgenta
4.1. Căile şi ieşirile de urgenta trebuie să rămână în permanenta libere şi sa conducă în mod cat mai direct posibil în aer liber sau în spaţii sigure.
4.2. În caz de pericol, trebuie să fie posibila evacuarea rapida şi în condiţii cat mai sigure a lucrătorilor de la toate posturile de lucru.
4.3. Numărul, amplasarea şi dimensiunile căilor şi iesirilor de urgenta depind de utilizare, de echipament şi de dimensiunile locurilor de muncă, precum şi de numărul maxim de persoane care pot fi prezente.
4.4. Uşile de ieşire în caz de urgenta trebuie să se deschidă spre exterior.
Uşile de ieşire de urgenta nu trebuie să fie incuiate sau fixate astfel încât sa nu poată fi deschise imediat şi cu usurinta de către orice persoană care ar avea nevoie să le utilizeze în caz de urgenta. Uşile glisante sau turnante nu sunt permise în cazul în care acestea au destinaţia de iesiri de urgenta.
4.5. Căile şi ieşirile de urgenta speciale trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă.
Aceasta semnalizare trebuie să fie suficient de rezistenta şi să fie plasata în locurile corespunzătoare.
4.6. Uşile de ieşire de urgenta nu trebuie să fie incuiate.
Căile şi ieşirile de urgenta, precum şi căile de circulaţie şi uşile de acces spre acestea trebuie să fie eliberate de orice obstacole, astfel încât să poată fi utilizate în orice moment fără dificultate.
4.7. Căile şi ieşirile de urgenta care necesita iluminare trebuie prevăzute cu iluminat de siguranţă/urgenta de intensitate suficienta, în cazul în care se întrerupe alimentarea cu energie electrica.
5. Detectarea şi prevenirea incendiilor
5.1. În funcţie de dimensiunile şi destinaţia clădirilor, de echipamentele pe care acestea le conţin, de proprietăţile fizice şi chimice ale substanţelor prezente şi de numărul maxim potenţial de persoane prezente, locurile de muncă trebuie prevăzute cu dispozitive corespunzătoare pentru stingerea incendiilor şi, dacă este cazul, cu detectoare de incendii şi sisteme de alarma.
5.2. Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiilor trebuie să fie uşor accesibile şi simplu de manevrat.
Acestea trebuie să fie semnalizate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 971/2006.
Aceste semnalizari trebuie să fie suficient de rezistente şi amplasate în locuri corespunzătoare.
6. Ventilatia locurilor de muncă în spaţii închise
6.1. La locurile de muncă în spaţii închise trebuie luate măsuri pentru a asigura suficient aer proaspăt, avându-se în vedere metodele de lucru utilizate şi cerinţele fizice impuse lucrătorilor.
În cazul utilizării unui sistem de ventilare forţată, acesta trebuie să fie menţinut în stare de funcţionare.
Orice avarie trebuie semnalizata de un sistem de control, dacă acest lucru este necesar pentru sănătatea lucrătorilor.
6.2. Dacă se utilizează instalaţii de ventilare mecanică sau de aer condiţionat, acestea trebuie să funcţioneze astfel încât sa nu creeze disconfort prin expunerea lucrătorilor la curenţi de aer.
Orice depunere sau impuritate ce poate crea un risc imediat pentru sănătatea lucrătorilor prin poluarea atmosferei trebuie eliminata fără întârziere.
7. Temperatura în încăperi
7.1. În timpul programului de lucru, temperatura din încăperile ce cuprind posturi de lucru trebuie să fie adecvată organismului uman, ţinându-se seama de metodele de lucru utilizate şi de cerinţele fizice impuse lucrătorilor.
7.2. Temperatura în camerele de odihnă, în încăperile pentru personalul de serviciu permanent, în grupurile sanitare, în cantine şi în încăperile pentru acordarea primului ajutor trebuie să corespundă destinaţiei specifice a acestor încăperi.
7.3. Ferestrele, luminatoarele şi glasvandurile trebuie să permită evitarea luminii solare excesive la locurile de muncă, în funcţie de natura muncii şi de locul de muncă.
8. Iluminatul natural şi artificial
8.1. În măsura în care este posibil, locurile de muncă trebuie să aibă iluminat natural suficient şi să fie prevăzut un iluminat artificial adecvat pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor.
8.2. Instalaţiile de iluminat din încăperile cu posturi de lucru şi de pe căile de acces şi de circulaţie trebuie amplasate în asa fel încât sa nu existe riscul de accidentare a lucrătorilor ca rezultat al tipului de iluminat montat.
8.3. Locurile de muncă în care lucrătorii sunt în mod deosebit expusi riscurilor în caz de întrerupere a iluminatului artificial trebuie să fie prevăzute cu iluminat de siguranţă/urgenta de o intensitate suficienta.
9. Pardoseli, pereţi, plafoane şi acoperisuri ale încăperilor
9.1. Pardoselile locurilor de muncă trebuie să fie lipsite de proeminente, de găuri sau de planuri înclinate periculoase şi trebuie să fie fixe, stabile şi nealunecoase.
Încăperile care cuprind posturi de lucru trebuie să fie izolate termic în mod corespunzător, ţinându-se seama de tipul de întreprindere şi de activitatea fizica a lucrătorilor.
9.2. Suprafeţele pardoselilor, pereţilor şi plafoanelor din încăperi trebuie să fie curatate şi renovate pentru a se obţine condiţii de igiena corespunzătoare.
9.3. Pereţii transparenti sau translucizi, în special pereţii despartitori realizaţi integral din sticlă, din încăperi sau din vecinătatea posturilor de lucru şi a căilor de circulaţie trebuie să fie semnalizati clar şi construiti din materiale securizate sau să fie separati de aceste posturi de lucru şi cai de circulaţie, pentru a preveni intrarea în contact a lucrătorilor cu pereţii şi ranirea cauzată de spargerea lor în bucăţi.
9.4. Accesul pe acoperisurile construite din materiale cu rezistenta insuficienta trebuie permis numai dacă exista echipamente care să asigure executarea lucrării în condiţii de securitate.
10. Ferestre şi luminatoare
10.1. Lucrătorii trebuie să aibă posibilitatea sa deschidă, sa inchida, sa regleze sau sa fixeze ferestrele, luminatoarele şi ventilatoarele în condiţii de securitate. Când sunt deschise, acestea trebuie pozitionate şi fixate astfel încât sa nu constituie un pericol pentru lucrători.
10.2. Ferestrele şi luminatoarele trebuie să fie concepute în raport cu echipamentul sau trebuie prevăzute cu dispozitive care să permită curatarea lor fără riscuri pentru lucrătorii care executa aceasta munca sau pentru lucrătorii prezenţi în clădire sau în jurul acesteia.
11. Uşi şi porţi
11.1. Poziţia, numărul şi dimensiunile uşilor şi portilor, precum şi materialele care se folosesc la construcţia acestora sunt determinate de natura şi utilizarea încăperilor sau incintelor.
11.2. Uşile transparente trebuie să fie marcate corespunzător, la înălţimea vederii.
11.3. Uşile şi porţile batante trebuie să fie transparente sau să aibă un panou transparent.
11.4. Dacă suprafeţele transparente sau translucide ale uşilor şi portilor nu sunt construite dintr-un material securizat şi dacă exista pericolul ca lucrătorii să fie răniţi în cazul spargerii unei uşi sau porţi, suprafeţele trebuie să fie protejate împotriva spargerii.
11.5. Uşile glisante trebuie să fie prevăzute cu un sistem de siguranţă care să împiedice ieşirea de pe sine şi căderea lor.
11.6. Uşile şi porţile care se deschid în sus trebuie să fie prevăzute cu un sistem de siguranţă care să împiedice căderea lor.
11.7. Uşile şi porţile situate de-a lungul căilor de salvare trebuie să fie marcate corespunzător.
Trebuie să fie posibila deschiderea lor din interior în orice moment, fără ajutor special.
Trebuie să fie posibila deschiderea uşilor atunci când locurile de muncă sunt ocupate.
11.8. În vecinătatea imediata a oricăror porţi destinate în principal circulaţiei vehiculelor trebuie să existe uşi pentru pietoni, cu excepţia cazului în care utilizarea de către pietoni a acestor porţi nu prezintă un pericol; astfel de uşi trebuie să fie marcate clar şi degajate în permanenta.
11.9. Uşile şi porţile mecanice trebuie să funcţioneze fără să prezinte un risc de accidentare pentru lucrători.
Acestea trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de oprire de urgenta accesibile şi uşor de identificat şi, dacă nu se deschid automat în cazul întreruperii alimentarii cu energie electrica, să poată fi deschise manual.
12. Căile de circulaţie – zone periculoase
12.1. Căile de circulaţie, inclusiv treptele, scarile fixe, cheiurile şi rampele de încărcare trebuie să fie amplasate şi dimensionate astfel încât să asigure un acces uşor, sigur şi adecvat pentru pietoni şi vehicule fără a pune în pericol lucrătorii aflaţi în vecinătatea acestor cai de circulaţie.
12.2. Căile utilizate pentru circulaţia pietonala şi/sau pentru transportul intern trebuie să fie dimensionate în concordanta cu numărul potenţial de utilizatori şi tipul de activitate.
Dacă pe căile de circulaţie sunt utilizate mijloace de transport, trebuie să fie asigurate distanţele minime de securitate pentru pietoni.
12.3. Căile de circulaţie destinate vehiculelor trebuie amplasate astfel încât sa existe o distanta suficienta faţă de uşi, porţi, treceri pentru pietoni, culoare şi scări.
12.4. Atunci când echipamentele din încăperi şi utilizarea acestora impun protecţia lucrătorilor, căile de circulaţie trebuie să fie marcate clar.
12.5. Dacă locurile de muncă includ zone periculoase în care, data fiind natura activităţii, exista riscul caderii lucrătorului sau a unor obiecte, aceste locuri trebuie să fie prevăzute cu dispozitive care să evite pătrunderea lucrătorilor neautorizati în aceste zone.
Trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a proteja lucrătorii care sunt autorizaţi sa pătrundă în zonele periculoase.
Zonele periculoase trebuie marcate clar.
13. Măsuri specifice pentru scări rulante şi transportoare
Scarile rulante şi transportoarele trebuie să funcţioneze în condiţii de securitate.
Acestea trebuie prevăzute cu dispozitive de securitate necesare şi dotate cu dispozitive de oprire de urgenta accesibile şi uşor de identificat.
14. Cheiuri şi rampe de încărcare
14.1. Cheiurile şi rampele de încărcare trebuie să corespundă dimensiunilor incarcaturilor care se transporta.
14.2. Cheiurile de încărcare trebuie să aibă cel puţin un punct de ieşire.
Dacă este posibil din punct de vedere tehnic, docurile care depăşesc o anumită lungime trebuie să aibă câte un punct de ieşire la fiecare capăt.
14.3. Rampele de încărcare trebuie să fie sigure pentru a preveni caderile lucrătorilor.
15. Dimensiunile încăperilor şi volumul de aer în încăperi – libertatea de mişcare la postul de lucru
15.1. Încăperile de lucru trebuie să aibă o suprafaţa, o înălţime şi un volum de aer suficiente, care să permită lucrătorilor să îşi îndeplinească sarcinile de muncă fără riscuri pentru securitatea, sănătatea sau confortul acestora.
15.2. Dimensiunile zonei neocupate a postului de lucru trebuie să fie calculate astfel încât să permită lucrătorilor să aibă suficienta libertate de mişcare pentru a-şi îndeplini sarcinile de muncă.
Dacă acest lucru nu este posibil din motive specifice postului de lucru, lucrătorul trebuie să aibă suficienta libertate de mişcare în apropierea postului sau de lucru.
16. Încăperi pentru odihna
16.1. Dacă securitatea sau sănătatea lucrătorilor, în special datorită tipului activităţii sau prezentei unui număr mare de angajaţi, impun acest lucru, lucrătorilor trebuie să li se pună la dispoziţie încăperi pentru odihna uşor accesibile.
Aceasta prevedere nu se aplică dacă lucrătorii sunt angajaţi în birouri sau în încăperi de lucru similare care oferă posibilităţi echivalente de relaxare în timpul pauzelor.
16.2. Încăperile pentru odihna trebuie să fie suficient de mari şi prevăzute cu un număr de mese şi scaune cu spatar corespunzător numărului de lucrători.
16.3. În încăperile pentru odihna trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru protecţia nefumatorilor împotriva disconfortului cauzat de fumul de tutun.
16.4. Dacă orele de lucru sunt cu regularitate şi frecvent întrerupte şi nu exista o încăpere pentru odihna, trebuie să fie asigurate alte încăperi în care lucrătorii să poată sta în timpul unor astfel de întreruperi, ori de câte ori este necesar pentru securitatea sau sănătatea lor.
Trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru protecţia nefumatorilor împotriva disconfortului cauzat de fumul de tutun.
17. Femei gravide şi mame care alapteaza
Femeile gravide şi mamele care alapteaza trebuie să aibă posibilitatea de a se odihni în poziţie culcat în condiţii corespunzătoare.
18. Instalaţii sanitare
18.1. Vestiare şi dulapuri pentru îmbrăcăminte
18.1.1. Lucrătorilor trebuie să li se pună la dispoziţie vestiare corespunzătoare dacă aceştia trebuie să poarte îmbrăcăminte de lucru specială şi dacă, din motive de sănătate sau de decenta, nu li se poate cere să se schimbe într-un alt spaţiu.
Vestiarele trebuie să fie uşor accesibile, să aibă o capacitate suficienta şi să fie prevăzute cu scaune.
18.1.2. Vestiarele trebuie să aibă dimensiuni suficiente şi să aibă dotări care să permită fiecărui lucrator să îşi incuie îmbrăcămintea în timpul programului de lucru.
Dacă este cazul (de exemplu, existenta substanţelor periculoase, umiditate, murdarie), dulapurile pentru îmbrăcămintea de lucru trebuie să fie separate de cele pentru vestimentatia şi efectele personale.
18.1.3. Trebuie sa existe vestiare separate sau o utilizare separată a vestiarelor pentru bărbaţi şi femei.
18.1.4. Dacă vestiarele nu sunt necesare în sensul primului paragraf al pct. 18.1.1, trebuie prevăzut pentru fiecare lucrator un loc în care să îşi ţină îmbrăcămintea personală sub cheie.
18.2. Duşuri şi chiuvete
18.2.1. Trebuie prevăzute pentru lucrători duşuri corespunzătoare şi în număr suficient, dacă acest lucru este impus de natura activităţii sau din motive de sănătate.
Trebuie prevăzute sali de duşuri separate sau o utilizare separată a salilor de duşuri pentru bărbaţi şi pentru femei.
18.2.2. Sălile de duşuri trebuie să fie suficient de incapatoare încât să permită fiecărui lucrator să îşi facă toaleta fără să fie deranjat şi în condiţii de igiena corespunzătoare.
Dusurile trebuie prevăzute cu apa curenta rece şi calda.
18.2.3. Atunci când dusurile nu sunt necesare în sensul primului paragraf al pct. 18.2.1, trebuie să fie prevăzute chiuvete cu apa curenta (şi cu apa calda, dacă este necesar) adecvate şi în număr suficient şi care să fie amplasate în apropierea posturilor de lucru şi a vestiarelor.
Din motive de decenta, trebuie să existe chiuvete separate sau să fie asigurată utilizarea separată a acestora pentru bărbaţi şi pentru femei.
18.2.4. Dacă încăperile cu duşuri sau chiuvete sunt separate de vestiare, trebuie să existe o cale uşoară de comunicare între ele.
18.3. Cabine de WC-uri şi chiuvete
În apropierea posturilor de lucru, a încăperilor de odihnă, a vestiarelor şi a salilor de duşuri sau chiuvete, lucrătorii trebuie să dispună de locuri speciale, dotate cu un număr suficient de WC-uri şi de chiuvete.
Trebuie prevăzute cabine de WC-uri separate pentru bărbaţi şi pentru femei sau utilizarea separată a acestora.
19. Încăperi pentru acordarea primului ajutor
19.1. În funcţie de dimensiunile spaţiilor de lucru, de tipul de activitate desfăşurată şi de frecventa accidentelor, trebuie să fie asigurate una sau mai multe încăperi pentru acordarea primului ajutor.
19.2. Încăperile pentru acordarea primului ajutor trebuie echipate cu instalaţii şi dispozitive indispensabile pentru primul ajutor şi trebuie să permită accesul cu brancarde.
Acestea trebuie să fie semnalizate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 971/2006.
19.3. De asemenea, echipamentul de prim ajutor trebuie să fie disponibil în toate locurile unde condiţiile de lucru o cer.
Acest echipament trebuie să fie marcat corespunzător şi să fie uşor accesibil.
20. Lucrători cu dizabilitati
La organizarea locurilor de muncă trebuie să se ţină seama de lucrătorii cu dizabilitati, dacă este necesar.
Aceasta prevedere se aplică în special în ceea ce priveşte uşile, căile de comunicaţie, scarile, dusurile, chiuvetele, WC-urile şi posturile de lucru utilizate sau ocupate direct de persoanele cu dizabilitati.
21. Locuri de muncă în aer liber (dispoziţii speciale)
21.1. Posturile de lucru, căile de circulaţie şi alte zone sau instalaţii în aer liber, utilizate sau ocupate de lucrători în cursul activităţii lor, trebuie să fie organizate astfel încât pietonii sau vehiculele sa circule în condiţii de securitate.
Prevederile pct. 12, 13 şi 14 se aplică, de asemenea, căilor de circulaţie principale aflate în perimetrul întreprinderii (cai de circulaţie care conduc la posturi de lucru fixe), căilor de circulaţie utilizate pentru întreţinerea curenta şi supravegherea instalaţiilor întreprinderii şi spaţiilor de încărcare. Prevederile pct. 12 se aplică, de asemenea, locurilor de muncă în aer liber.
21.2. Locurile de muncă în aer liber trebuie să fie iluminate corespunzător cu un sistem de iluminat artificial, dacă lumina naturala nu este suficienta.
21.3. Când lucrătorii sunt angajaţi la posturi de lucru în aer liber, astfel de posturi de lucru trebuie să fie amenajate pe cat posibil astfel încât aceştia:
a) să fie protejati împotriva condiţiilor meteorologice nefavorabile şi, dacă este necesar, împotriva caderii obiectelor;
b) sa nu fie expusi unui nivel de zgomot daunator, nici unor influente exterioare vătămătoare, cum ar fi gaze, vapori sau praf;
c) să îşi poată părăsi posturile de lucru rapid în eventualitatea vreunui pericol sau să poată primi rapid asistenţa;
d) sa nu poată aluneca sau cădea.
22. Locuri de muncă în condiţii de izolare (dispoziţii speciale)
22.1. Angajatorul va numi prin decizie o persoană cu atribuţii concrete care să supravegheze lucrătorii care lucrează în condiţii de izolare.
22.2. Pentru a se putea interveni în timp util în caz de accident sau avarie la locurile de muncă în condiţii de izolare, acestea vor fi dotate cu mijloace tehnice care permit legătură cu persoana care asigura supravegherea:
a) constant automat (centrale de supraveghere, dispozitive de alarmare prin unde radio);
b) periodic automat (radio-telefon, telefon);
c) periodic prin intermediul unei persoane (apeluri telefonice, radio-telefon, camera de luat vederi şi monitor).
23. Principii ergonomice
23.1. Dimensiunea locului de muncă se realizează în funcţie de particularităţile anatomice, fiziologice, psihologice ale organismului uman, precum şi de dimensiunile şi caracteristicile echipamentului de muncă, ale mobilierului de lucru, de miscarile şi deplasarile lucrătorului în timpul activităţii, de distanţele de securitate, de dispozitivele ajutatoare pentru manipularea maselor, ca şi de necesitatea asigurării confortului psihofizic.
23.2. Eliminarea poziţiilor forţate, nenaturale, ale corpului lucrătorului şi asigurarea posibilităţilor de modificare a poziţiei în timpul lucrului se realizează prin amenajarea locului de muncă, prin optimizarea fluxului tehnologic şi prin utilizarea echipamentelor de muncă care respecta prevederile reglementărilor în vigoare.
23.3. Locurile de muncă la care se lucrează în poziţie aşezat se doteaza cu scaune concepute corespunzător caracteristicilor antropometrice şi functionale ale organismului uman, precum şi activităţii care se desfăşoară, corelandu-se înălţimea scaunului cu cea a planului de lucru.
23.4. La locurile de muncă unde se lucrează în poziţie ortostatica trebuie asigurate, de regula, mijloace pentru aşezarea lucrătorului cel puţin pentru perioade scurte de timp (de exemplu, scaune, bănci).
23.5. Echipamentele de muncă, mesele şi bancurile de lucru trebuie să asigure spaţiu suficient pentru sprijinirea comoda şi stabilă a membrelor inferioare în timpul activităţii, cu posibilitatea miscarii acestora.
23.6. Înălţimea planului de lucru pentru poziţia aşezat sau ortostatica se stabileşte în funcţie de distanta optima de vedere, de precizia lucrării, de caracteristicile antropometrice ale lucrătorului şi de mărimea efortului membrelor superioare.
23.7. Pentru evitarea miscarilor de rasucire şi aplecare ale corpului, precum şi a miscarilor foarte ample ale bratelor, trebuie luate măsuri de organizare corespunzătoare a fluxului tehnologic, de manipulare corecta a materiilor prime şi a produselor la echipamentele de muncă la care lucrătorul intervine direct.
Anexa 2
CERINŢE MINIME
de securitate şi sănătate pentru locurile de muncă aflate deja
în folosinţă, după cum se menţionează în art. 7 din hotărâre
1. Observatie preliminară
Obligaţiile menţionate în prezenta anexa se aplică ori de câte ori caracteristicile locului de muncă, activitatea, împrejurările sau un risc impun acest lucru.
2. Stabilitate şi rezistenta
Clădirile care adapostesc locuri de muncă trebuie să aibă o structura şi o rezistenta corespunzătoare naturii utilizării lor.
3. Instalaţii electrice
Instalaţiile electrice trebuie să fie proiectate şi construite astfel încât sa nu prezinte pericol de incendiu sau explozie; lucrătorii trebuie să fie protejati în mod adecvat împotriva riscului de accidentare prin atingere directa şi/sau atingere indirecta.
Instalaţiile electrice şi dispozitivele de proiectie trebuie să corespundă tensiunii nominale, condiţiilor exterioare şi competentei persoanelor care au acces la părţi ale instalaţiei.
4. Cai şi iesiri de urgenta
4.1. Căile şi ieşirile de urgenta trebuie să rămână în permanenta libere şi sa conducă în mod cat mai direct posibil în aer liber sau în spaţii sigure.
4.2. În caz de pericol, trebuie să fie posibila evacuarea rapida şi în condiţii cat mai sigure a lucrătorilor de la toate posturile de lucru.
4.3. Trebuie sa existe un număr corespunzător de cai de salvare şi iesiri de urgenta.
4.4. Uşile de ieşire în caz de urgenta trebuie să se deschidă spre exterior.
Uşile glisante sau turnante nu sunt permise în cazul în care acestea au destinaţia de iesiri de urgenta.
Uşile de ieşire de urgenta nu trebuie să fie incuiate sau fixate astfel încât sa nu poată fi deschise imediat şi cu usurinta de către orice lucrator care ar avea nevoie să le utilizeze în caz de urgenta.
4.5. Căile şi ieşirile de urgenta speciale trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 971/2006.
Aceasta semnalizare trebuie să fie suficient de rezistenta şi să fie amplasata în locurile corespunzătoare.
4.6. Uşile de ieşire de urgenta nu trebuie să fie incuiate.
Căile şi ieşirile de urgenta, precum şi căile de circulaţie şi uşile de acces spre acestea trebuie să fie eliberate de orice obstacole, astfel încât să poată fi utilizate în orice moment fără dificultate.
4.7. Căile şi ieşirile de urgenta care necesita iluminare trebuie prevăzute cu iluminat de siguranţă/urgenta de intensitate suficienta în cazul în care se întrerupe alimentarea cu energie electrica.
5. Detectarea şi prevenirea incendiilor
5.1. În funcţie de dimensiunile şi destinaţia clădirilor, de echipamentele pe care acestea le conţin, de proprietăţile fizice şi chimice ale substanţelor prezente şi de numărul maxim potenţial de persoane prezente, locurile de muncă trebuie prevăzute cu dispozitive corespunzătoare pentru stingerea incendiilor şi, dacă este necesar, cu detectoare de incendii şi sisteme de alarma.
5.2. Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiilor trebuie să fie uşor accesibile şi uşor de manevrat.
Acestea trebuie să fie semnalizate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 971/2006.
Aceste semnalizari trebuie să fie suficient de rezistente şi amplasate în locuri corespunzătoare.
6. Ventilatia locurilor de muncă în spaţii închise
Trebuie luate măsuri pentru a asigura suficient aer proaspăt la locurile de muncă în spaţii închise, avându-se în vedere metodele de lucru utilizate şi cerinţele fizice impuse lucrătorilor.
În cazul utilizării unui sistem de ventilare forţată, acesta trebuie să fie menţinut în stare de funcţionare.
Orice avarie trebuie semnalizata de un sistem de control, dacă acest lucru este necesar pentru sănătatea lucrătorilor.
7. Temperatura în încăperi
7.1. În timpul programului de lucru, temperatura din încăperile ce conţin posturi de lucru trebuie să fie adecvată organismului uman, ţinându-se seama de metodele de lucru utilizate şi de cerinţele fizice impuse lucrătorilor.
7.2. Temperatura în camerele de odihnă, încăperile pentru personalul de serviciu permanent, în încăperile sanitare, în cantine şi în încăperile pentru acordarea primului ajutor trebuie să corespundă destinaţiei specifice a acestor încăperi.
8. Iluminatul natural şi artificial
8.1. În măsura în care este posibil, locurile de muncă trebuie să aibă iluminat natural suficient şi să fie prevăzut un iluminat artificial adecvat pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor.
8.2. Locurile de muncă în care lucrătorii sunt în mod deosebit expusi riscurilor în caz de defectiune la iluminatul artificial trebuie să fie prevăzute cu iluminat de siguranţă/urgenta de intensitate suficienta.
9. Uşi şi porţi
9.1. Uşile transparente trebuie să fie marcate corespunzător, la înălţimea vederii.
9.2. Uşile şi porţile batante trebuie să fie transparente sau să aibă un panou transparent.
10. Zone periculoase
Dacă locurile de muncă includ zone periculoase în care, data fiind natura activităţii, exista riscul caderii lucrătorului sau a unor obiecte, aceste zone trebuie să fie prevăzute, în măsura în care este posibil, cu dispozitive care să evite pătrunderea lucrătorilor neautorizati în aceste zone.
Trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a proteja lucrătorii care sunt autorizaţi sa pătrundă în zonele periculoase.
Zonele periculoase trebuie marcate clar.
11. Încăperi şi zone pentru odihna
11.1. Dacă securitatea sau sănătatea lucrătorilor, în special datorită tipului activităţii sau prezentei unui număr mai mare de angajaţi decât cel prevăzut, impun acest lucru, lucrătorilor trebuie să li se pună la dispoziţie încăperi pentru odihna uşor accesibile sau zone pentru odihna corespunzătoare.
Aceasta prevedere nu se aplică dacă lucrătorii sunt angajaţi în birouri sau în încăperi de lucru similare care oferă posibilităţi echivalente de relaxare în timpul pauzelor.
11.2. Încăperile şi zonele pentru odihna trebuie prevăzute cu mese şi scaune cu spatar.
11.3. În încăperile şi zonele pentru odihna trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru proiectia nefumatorilor împotriva disconfortului cauzal de fumul de tutun.
12. Femei gravide şi mame care alapteaza
Femeile gravide şi mamele care alapteaza trebuie să aibă posibilitatea de a se odihni în poziţie culcat în condiţii corespunzătoare.
13. Instalaţii sanitare
13.1. Vestiare şi dulapuri pentru îmbrăcăminte
13.1.1. Lucrătorilor trebuie să li se pună la dispoziţie vestiare corespunzătoare dacă aceştia trebuie să poarte îmbrăcăminte de lucru specială şi dacă, din motive de sănătate sau de decenta, nu li se poate cere să se schimbe într-un alt spaţiu.
Vestiarele trebuie să fie uşor accesibile şi să aibă capacitate suficienta.
13.1.2. Vestiarele trebuie să aibă dotări care să permită fiecărui lucrator să îşi incuie îmbrăcămintea personală în timpul programului de lucru.
Dacă este cazul (de exemplu, existenta substanţelor periculoase, umiditate, murdarie), vestiarele pentru îmbrăcămintea de lucru trebuie să fie separate de vestiarele pentru vestimentatia şi efectele personale.
13.1.3. Trebuie sa existe vestiare separate sau o utilizare separată a vestiarelor pentru bărbaţi şi pentru femei.
13.2. Duşuri, cabine de WC-uri şi chiuvete
13.2.1. Locurile de muncă trebuie dotate astfel încât lucrătorii să aibă în apropierea lor:
– duşuri, dacă natura activităţii lor impune acest lucru;
– locuri speciale prevăzute cu un număr corespunzător de cabine de WC-uri şi chiuvete.
13.2.2. Dusurile şi chiuvetele trebuie prevăzute cu apa curenta rece (şi apa calda, dacă este necesar).
13.2.3. Trebuie prevăzute duşuri separate sau trebuie asigurata utilizarea separată a dusurilor pentru bărbaţi şi pentru femei.
Trebuie prevăzute cabine de WC-uri separate sau trebuie asigurata utilizarea separată a cabinelor de WC-uri pentru bărbaţi şi pentru femei.
14. Echipamente de prim ajutor
Locurile de muncă trebuie dotate cu echipamente de prim ajutor.
Echipamentele trebuie să fie marcate corespunzător şi să fie uşor accesibile.
15. Lucrători cu dizabilitati
La organizarea locurilor de muncă trebuie să se ţină seama de lucrătorii cu dizabilitati, dacă este necesar.
Aceasta prevedere se aplică în special în ceea ce priveşte uşile, căile de comunicaţie, scarile, dusurile, chiuvetele, WC-urile şi posturile de lucru utilizate sau ocupate direct de lucrătorii cu dizabilitati.
16. Circulaţia pietonilor şi vehiculelor
Locurile de muncă în spaţii închise sau în aer liber trebuie organizate astfel încât pietonii şi vehiculele să poată circula în condiţii de securitate.
17. Locuri de muncă în aer liber (dispoziţii speciale)
Când lucrătorii sunt angajaţi la posturi de lucru în aer liber, astfel de posturi de lucru trebuie să fie amenajate pe cat posibil astfel încât aceştia:
a) să fie protejati împotriva condiţiilor meteorologice nefavorabile şi, dacă este necesar, împotriva caderii obiectelor;
b) sa nu fie expusi unui nivel de zgomot daunator, nici unor influente exterioare vătămătoare, cum ar fi gaze, vapori sau praf;
c) să îşi poată părăsi posturile de lucru rapid în eventualitatea unui pericol sau să poată primi rapid asistenţa;
d) sa nu poată aluneca sau cădea.
18. Locuri de muncă în condiţii de izolare (dispoziţii speciale)
18.1. Angajatorul va numi prin decizie o persoană cu atribuţii concrete care să supravegheze lucrătorii care lucrează în condiţii de izolare.
18.2. Pentru a se putea interveni în timp util în caz de accident sau avarie la locurile de muncă în condiţii de izolare, acestea vor fi dotate cu mijloace tehnice care permit legătură cu persoana care asigura supravegherea:
a) constant automat (centrale de supraveghere, dispozitive de alarmare prin unde radio);
b) periodic automat (radio-telefon, telefon);
c) periodic prin intermediul unei persoane (apeluri telefonice, radio-telefon, camera de luat vederi şi monitor).
19. Principii ergonomice
19.1. Dimensionarea locului de muncă se realizează în funcţie de particularităţile anatomice, fiziologice, psihologice ale organismului uman, precum şi de dimensiunile şi caracteristicile echipamentului de muncă, ale mobilierului de lucru, de miscarile şi deplasarile lucrătorului în timpul activităţii, de distanţele de securitate, de dispozitivele ajutatoare pentru manipularea maselor, ca şi de necesitatea asigurării confortului psihofizic.
19.2. Eliminarea poziţiilor forţate, nenaturale, ale corpului lucrătorului şi asigurarea posibilităţilor de modificare a poziţiei în timpul lucrului se realizează prin amenajarea locului de muncă, prin optimizarea fluxului tehnologic şi prin utilizarea echipamentelor de muncă care respecta prevederile reglementărilor în vigoare.
19.3. Locurile de muncă la care se lucrează în poziţie aşezat se doteaza cu scaune concepute corespunzător caracteristicilor antropometrice şi functionale ale organismului uman, precum şi activităţii care se desfăşoară, corelandu-se înălţimea scaunului cu cea a planului de lucru.
19.4. La locurile de muncă unde se lucrează în poziţie ortostatica trebuie asigurate, de regula, mijloace pentru aşezarea lucrătorului cel puţin pentru perioade scurte de timp (de exemplu, scaune, bănci).
19.5. Echipamentele de muncă, mesele şi bancurile de lucru trebuie să asigure spaţiu suficient pentru sprijinirea comoda şi stabilă a membrelor inferioare în timpul activităţii, cu posibilitatea miscarii acestora.
19.6. Înălţimea planului de lucru pentru poziţia aşezat sau ortostatica se stabileşte în funcţie de distanta optima de vedere, de precizia lucrării, de caracteristicile antropometrice ale lucrătorului şi de mărimea efortului membrelor superioare.
19.7. Pentru evitarea miscarilor de rasucire şi aplecare ale corpului, precum şi a miscarilor foarte ample ale bratelor, trebuie luate măsuri de organizare corespunzătoare a fluxului tehnologic, de manipulare corecta a materiilor prime şi a produselor la echipamentele de muncă la care lucrătorul intervine direct.
––-
