Cultivarea unei culturi de munca centrata pe respect si egalitate este obligatorie prin lege si necesita o abordare proactiva din partea angajatorilor. Afla din acest ghid detaliat cum sa recunosti, previi si gestionezi hartuirea si discriminarea la locul de munca pentru a crea un mediu in care angajatii se simt in siguranta si apreciati.
Ce reprezinta discriminarea si hartuirea la locul de munca?
Discriminarea, hartuirea si abuzul la locul de munca sunt reglementate printr-un cadru legal exhaustiv, orientat spre promovarea egalitatii de sanse si instaurarea unui mediu de lucru respectuos. Discriminarea este definita ca orice forma de tratament nedrept bazat pe criterii precum sexul, rasa, etnia, religia, dizabilitatea sau varsta. Hartuirea, pe de alta parte, include comportamente nedorite, comentarii sau actiuni care genereaza un mediu de lucru ostil. Aceasta acopera atat actiuni bazate pe caracteristicile mentionate, cat si hartuirea sexuala.
Legea romana impune angajatorilor sa intreprinda masuri proactive pentru prevenirea si gestionarea discriminarii si hartuirii, promovand un mediu de lucru unde diversitatea este respectata, iar angajatii sunt tratati cu echitate. Persoanele afectate de discriminare sau hartuire au dreptul de a cauta protectie legala, iar angajatorii sunt obligati sa investigheze prompt plangerile si sa aplice masuri corective adecvate.
Legislatia in vigoare privind discriminarea si hartuirea
Principalele prevederi ale Codului Muncii referitoare la discriminare si hartuire
Codul Muncii interzice discriminarea directa sau indirecta, inclusiv pe criterii precum rasa, etnia, sexul sau orientarea sexuala. Discriminarea directa se refera la actiuni care restrang sau anuleaza exercitarea drepturilor legale ale unei persoane, in timp ce discriminarea indirecta se refera la prevederi sau practici aparent neutre, dar care afecteaza negativ o persoana. Hartuirea este definita ca orice comportament menit sa lezeze demnitatea unei persoane, avand la baza criterii precum rasa sau sex si creand un mediu ostil. Legea protejeaza impotriva victimizarii si interzice tratamentele nefavorabile ca urmare a exercitarii drepturilor.
Potrivit legislatiei din Romania, discriminarea este definita ca orice diferentiere, excludere, restrictie sau preferinta bazata pe criterii precum rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenenta la o categorie defavorizata sau orice alt criteriu care vizeaza limitarea, eliminarea recunoasterii, folosirii sau exercitarii drepturilor omului si libertatilor fundamentale in mod egal in domenii precum politic, economic, social, cultural sau in alte aspecte ale vietii publice.
De asemenea, constituie hartuire si este sanctionat contraventional orice comportament ce se bazeaza pe criterii precum rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, gen, orientare sexuala, apartenenta la o categorie defavorizata, varsta, handicap, statut de refugiat sau azilant sau orice alt criteriu care creeaza un mediu intimidant, ostil, degradant sau ofensiv.
Legea nr. 167/2020
Conform prevederilor Legii nr. 167/2020 (numita popular si legea discriminarii la locul de munca), actele de hartuire morala si discriminare, indiferent daca sunt comise de superiori ierarhici, colegi sau echivalenti ierarhici, pot atrage sanctiuni disciplinare, contraventionale sau penale. Hartuirea poate lua forma conduitei ostile, comentariilor verbale sau actiunilor si gesturilor nedorite. Legea protejeaza angajatii, garantandu-le dreptul la un mediu de munca fara hartuire si interzicand sanctiuni sau discriminari in cazul victimelor.
Angajatorii au obligatia de a preveni si combate hartuirea, inclusiv prin reglementari disciplinare in regulamentul intern. Legea interzice reguli interne care incurajeaza hartuirea si pune sarcina probei asupra angajatorului in cazul victimelor hartuirii morale. Poti citi mai multe despre legislatiile in vigoare aici!
Exemple de discriminare si hartuire la locul de munca
Exista mai multe tipuri de discriminare si hartuire de care angajatorii si angajatii trebuie sa tina cont: cele legate de gen si orientare sexuala, hartuirea verbala sau scrisa, bullying, precum si hartuirea morala si emotionala.
Discriminare legata de gen
Discriminarea de gen implica tratarea inechitabila a persoanelor pe baza sexului lor, manifestandu-se prin disparitati in angajare, promovare sau compensare. Legislatia romana interzice explicit acest tip de discriminare, evidentiind importanta egalitatii de sanse pentru toate genurile. Angajatorii trebuie sa creeze un mediu fara prejudecati, promovand o cultura la locul de munca care pretuieste diversitatea si incluziunea. Discriminarea femeilor la locul de munca este un exemplu clasic care se incadreaza la aceasta categorie.
Iata 3 exemple de discriminare legata de gen:
- diferente salariale nejustificate intre barbati si femei
- limitarea oportunitatilor de promovare din cauza stereotipurilor legate de gen
- hartuirea sexuala (comentarii nepotrivite, avansuri nedorite sau alte comportamente inadecvate)
Hartuire verbala sau scrisa
Pentru a evita aceasta problema, trebuie sa intelegem exact ce este hartuirea. Indiferent daca este verbala sau scrisa, hartuirea implica comunicarea nedorita care creeaza un mediu ostil. Astfel, ne referim la comentarii jignitoare, insulte sau mesaje neadecvate ce pot afecta bunastarea si performanta in munca. In Romania, acest comportament este strict interzis, iar angajatorii au responsabilitatea de a-l aborda si preveni. Cadrul legal subliniaza importanta mentinerii unei comunicari respectuoase pentru a asigura un mediu de lucru pozitiv si productiv.
Iata 3 exemple de hartuire verbala sau scrisa:
- email-uri cu continut ofensator
- glume pe teme sensibile (rasa, religie, orientare sexuala)
- comentarii jignitoare pe baza aspectului fizic
Bullying si excludere sociala la locul de munca
Bullying-ul la locul de munca implica un comportament negativ persistent, menit sa raneasca sau sa intimideze colegii. Excluderea sociala este o forma mai subtila de bullying, care presupune izolarea indivizilor. Ambele sunt descurajate de lege, subliniind responsabilitatea angajatorilor de a preveni si aborda astfel de comportamente. Prin promovarea unei culturi incluzive, angajatorii ar trebui sa sustina munca in echipa si sa descurajeze practicile care conduc la excluziune sociala.
Iata 3 exemple de bullying si excludere sociala:
- umilinte si reprosuri constante in fata colegilor
- raspandirea de zvonuri sau barfe
- excluderea intentionata din activitati sociale (invitatii la masa de pranz, o bautura dupa munca etc)
Discriminare legata de orientarea sexuala
Discriminarea pe baza orientarii sexuale este explicit interzisa la locurile de munca, iar angajatii sunt protejati impotriva tratamentului inechitabil sau hartuirii din acest motiv. Legea subliniaza importanta asigurarii de sanse egale si a unui mediu respectuos pentru toate orientarile sexuale. Angajatorii sunt obligati sa implementeze masuri pentru prevenirea discriminarii, promovand o cultura la locul de munca care pretuieste diversitatea si imbratiseaza incluziunea.
Iata 3 exemple de discriminare legata de orientarea sexuala:
- refuzul angajarii pe baza orientarii sexuale
- refuzul promovarii sau a cresterii salariale din cauza orientarii sexuale
- hartuire sexuala, comentarii ofensatoare, glume deplasate etc
Hartuire morala si emotionala
Hartuirea morala si abuzul emotional sunt cele doua tipuri de hartuire care provoaca suferinta psihologica sau vatamare emotionala. Astfel de comportamente pot include amenintari, umilire sau orice actiune ce provoaca suferinta. Cadrul legal subliniaza rolul angajatorului in promovarea unei culturi a empatiei si a respectului, descurajand hartuirea morala si emotionala pentru a asigura un mediu de munca sanatos din punct de vedere psihologic.
Iata 3 exemple de hartuire morala si emotionala:
- amenintari si intimidari
- insulte, comentarii denigratoare
- izolarea constanta
Cum pot companiile sa combata hartuirea la locul de munca?
Pentru a contracara hartuirea la locul de munca, companiile pot implementa programe cuprinzatoare de formare pentru a educa angajatii cu privire la comportamentul acceptabil si la consecintele hartuirii. Stabilirea unor mecanisme clare de raportare incurajeaza victimele sa se prezinte fara teama de represalii. Revizuirea si actualizarea regulata a politicilor anti-hartuire asigura relevanta acestora, iar promovarea unei culturi a deschiderii si a raspunderii este deosebit de importanta.
De asemenea, angajatorul trebuie sa ofere exemple de discriminare la locul de munca pentru ca angajatii sa inteleaga exact situatia. Angajamentul conducerii fata de o pozitie de toleranta zero si investigatiile rapide si impartiale asupra incidentelor raportate intaresc devotamentul companiei pentru eradicarea hartuirii.
Politica interna de antihartuire a angajatorului
Politica interna impotriva hartuirii a angajatorului este un document esential care evidentiaza pozitia companiei impotriva hartuirii si procedurile de solutionare a plangerilor. Ar trebui sa defineasca comportamentele interzise, sa ofere canale clare de raportare si sa sublinieze procesul de investigatie. La Outstand avem solutiile potrivite pentru a evita astfel de situatii.
Toti angajatii ar trebui sa stie cum se face o plangere pentru hartuire la locul de munca, iar politica ar trebui sa asigure confidentialitatea reclamantilor si martorilor. Comunicarea regulata si instruirea cu privire la politica asigura ca toti angajatii sunt constienti de asteptari si consecinte. Desigur, politica ar trebui sa fie aplicata in mod consecvent, demonstrand angajamentul angajatorului de a mentine un loc de munca fara hartuire si de a promova o cultura a respectului si a incluziunii.
Concluzie
Combaterea hartuirii si discriminarii impune implementarea unor strategii educationale, comunicarea eficienta si actiuni hotarate. Companiile trebuie sa acorde prioritate adoptarii unor politici solide impotriva acestor probleme, sustinute de programe de formare comprehensive. Angajamentul conducerii in promovarea unei culturi a respectului si a raspunderii este esential. Prin constientizare, furnizarea de mecanisme clare de raportare si desfasurarea unor investigatii rapide si impartiale, organizatiile pot crea medii in care discriminarea si hartuirea nu au loc.
