Angajarea cetățenilor străini a devenit un proces tot mai răspândit în România, pe măsură ce companiile din toată țara caută forță de muncă suplimentară sau personal specializat, iar numărul mare de astfel de angajați denotă necesitatea lor. Indiferent că este vorba despre cetățeni UE sau despre cetățeni din state non-UE, legislația țării noastre impune o serie de pași obligatorii, avize, taxe și proceduri de urmat pentru companiile interesate de angajarea unor astfel de cetățeni.
Din acest articol, un angajator care are în plan completarea echipei sale cu cetățeni UE sau non-UE, va afla care sunt:
· diferențele între angajarea cetățenilor UE și non-UE
· condițiile pentru contractul de muncă
· legislația aplicabilă
· pașii în vederea angajării
· avize, documente și termene
· costuri, taxe și contribuții
· obligațiile angajatorului
· riscuri și sancțiuni dacă legislația nu este respectată
1. Cadrul legislativ pentru angajarea cetățenilor străini în România
Angajarea străinilor în România este reglementată de mai multe acte normative, printre care:
Legislație pentru cetățeni UE/SEE/Confederația Elvețiană
- OUG 102/2005 privind libera circulație a cetățenilor UE
- Codul Muncii – pentru reglementarea raporturilor de muncă
Cetățenii UE beneficiază de libertate de muncă și rezidență, ceea ce înseamnă că pot lucra în România fără aviz de muncă, dar cu obligația înregistrării permisului de ședere.
Legislație pentru cetățeni non-UE
- OUG 194/2002 privind regimul străinilor
- OUG 25/2014 privind încadrarea în muncă a străinilor
- Normele metodologice ale IGI (Inspectoratul General pentru Imigrări)
Cetățenii non-UE au nevoie, obligatoriu, de:
- Aviz de angajare (obținut de angajator)
- Viză de muncă (solicită angajatul la ambasadă)
- Permis de ședere pentru muncă (obținut după intrarea în România)
Practic, cetățenii UE nu au nevoie de un aviz de muncă și de o viză de lungă ședere, ci doar de înregistrarea unui permis de ședere. Termenul mediu de procesare al unei cereri venite de la un cetățean UE este semnificativ mai scurt, de aproximativ 2 săptămâni, cu costuri minime.
Pe de altă parte, cetățenii non- UE au nevoie de un aviz de muncă, de o viză de lungă ședere și un permis, iar termenul de procesare al unei astfel de cereri poate ajunge la câteva luni de zile (2-3), costurile fiind mai mari pentru angajator.
2. Pașii pentru angajarea cetățenilor UE
Angajarea cetățenilor UE este simplificată, formată din trei pași.
Pasul 1 – verificarea documentelor
Angajatorul trebuie să verifice:
- cartea de identitate sau pașaportul celui pe care dorește să îl angajeze;
- certificatul de rezidență în România (după angajare).
Pasul 2 – semnarea contractului de muncă
Un aspect foarte important de reținut aici este că semnarea contractului de muncă se realizează în aceleași condiții ca pentru cetățenii români. Ulterior, se înregistrează în REGES/REVISAL, iar apoi angajatul trebuie să se prezinte la Inspectoratul General pentru Imigrări pentru înregistrarea rezidenței.
Pasul 3 – termenul de înregistrare
Cetățeanul UE are obligația să solicite un certificat de înregistrare în maximum 90 de zile.
3. Pașii pentru angajarea cetățenilor non-UE
Angajarea lucrătorilor din afara UE este un proces mai complex și presupune colaborarea angajatorului cu Inspectoratul General pentru Imigrări și cu ambasada României din țara de origine a viitorului angajat.
Tot procesul angajării durează în medie 2–3 luni și depinde foarte mult de tipul de lucrător (înalt calificat, sezonier, permanent, detașat etc.).
Pasul 1: obținerea avizului de angajare (responsabilitatea angajatorului)
Angajatorul depune la Inspectoratul General pentru Imigrări un dosar care include:
· dovada că nu există un candidat român/UE potrivit pentru post (testul pieței muncii – exceptând cazurile scutite)
· fișa postului
· dovada sediului firmei
· cazierul judiciar al firmei
· contractul de muncă propus
· diplome, calificări, acte de identitate ale viitorului angajat
Timpul de procesare IGI este de 30 zile, cu mențiunea că acesta poate fi prelungit.
Anumiți lucrători sunt exceptați de la testul pieței muncii, precum:
- lucrătorii înalt calificați
- manageri
- cetățeni care au studiat în România
- lucrătorii sezonieri
Pasul 2 – obținerea vizei de muncă (responsabilitatea angajatului)
După emiterea avizului, viitorul angajat merge la consulatul român pentru a obține viza de lungă ședere pentru muncă, termenul pentru eliberarea acesteia variind între 10 și 20 de zile.
Pasul 3 – permisul de ședere pentru muncă
După intrarea în România, angajatorul și angajatul depun dosarul pentru permisul de ședere (card), ce are valabilitatea 1 an (sau 2 ani pentru cei înalt calificați).
4. Contractul de muncă pentru străini
Indiferent dacă angajatul este UE sau non-UE, contractul trebuie să respecte Codul Muncii, trebuie redactat în limba română (dar se poate adăuga o versiune în engleză) și trebuie înregistrat în REGES (REVISAL) înainte ca angajatul să înceapă activitatea. Asemenea oricărui contract ce respectă legislația română, el trebuie să includă funcția, salariul (nu poate fi mai mic decât minimul pe economie), durata contractului de muncă, avantajele salariale și extra-salariale dacă există, precum și responsabilitățile.
Pentru lucrătorii non-UE, salariul oferit nu poate fi sub nivelurile minime impuse în OUG 25/2014 (ex. pentru înalt calificați).
5. Cât durează procesul de angajare a unui cetățean străin?
În timp ce procesul de angajare pentru cetățeni UE este unul scurt, de doar 1–2 săptămâni, pentru cetățeni non-UE este nevoie de un aviz de muncă pentru care timpul de așteptare de undeva la 30 zile, pentru viză se așteaptă între 10 și 20 zile, iar pentru permisul de ședere 30 zile, astfel că timpul estimat până la obținerea tuturor actelor este undeva la 2–3 luni.
6. Taxele și costurile pentru angajator
Pentru cetățeni UE, un angajatorva plati aceleași contribuții salariale ca pentru cetățenii români, plătind un cost mic pentru documentele de rezidență.
Pentru cetățeni non-UE, se va achita o taxă IGI pentru avizul de muncă, aceasta variind între 100 și 200 de euro, în funcție de tipul lucrătorului. Sigur, se mai adaugă și costuri administrative pentru traduceri/legalizări, precum și eventuale costuri de relocare.
La salariu se adaugă taxele standard pe care orice angajator le plătește pentru orice angajat către statul român.
7. Obligațiile angajatorului
Atunci când vorbim de obligațiile angajatorului, acestea se referă atât la relația cu autoritățile române, cât și relația cu angajatul.
Astfel, în ceea ce privește raportarea către autorități, sunt obligatorii înregistrarea în REGES, notificarea IGI dacă angajatul nu se mai prezintă, dar și păstrarea documentelor în arhivă.
Cu privire la verificarea legalității șederii, angajatorul trebuie să verifice valabilitatea permisului de ședere, valabilitatea contractului și să aibă în vedere prelungirea avizelor la timp.
Pe de altă parte, angajatorul are obligația asigurării condițiilor de muncă. Cetățenii străini au aceleași drepturi ca angajații români: salariu echitabil,sănătate și securitate în muncă, concediu plătit, protecție împotriva discriminării.
8. Riscuri și sancțiuni pentru angajator
Nerespectarea legislației poate atrage pentru angajator amenzi între 10.000 și 20.000 lei pentru muncă fără aviz, suspendarea activității, dar și interzicerea angajării de personal non-UE pentru o anumită perioadă. Mai mult, angajarea ilegală repetată vine cu sancțiuni penale.
9. Concluzii
Angajarea cetățenilor străini în România este posibilă și tot mai necesară pe o piață a muncii aflată în continuă schimbare. Procesul este simplu pentru cetățenii UE, dar mai complex pentru cei non-UE, necesitând avize, vize și permise, dar și taxe suplimentare. Cu toate că pentru 2026 angajatorii au cerut suplimentarea numărului de angajați non-UE, cota de permise va rămâne, cel mai probabil, similară anului 2025.
Așadar, angajatorii trebuie să cunoască legislația în vigoare, pașii concreți de angajare, termenele și procedurile IGI, costurile și obligațiile fiscale, precum și riscurile nerespectării legii. Pentru consultanță în recrutare muncitori străini, Outstand vă stă la dispoziție. Detaliiaici.
Întrebări frecvente despre angajarea cetățenilor străini în România
1. Pot angaja cetățeni UE în România fără aviz de muncă?
Da. Cetățenii UE, SEE și Elveția pot lucra în România fără aviz de muncă. Ei trebuie să-și înregistreze rezidența la IGI (Inspectoratul General pentru Imigrări) în termen de 90 de zile de la sosire.
2. Este obligatoriu avizul de angajare pentru cetățenii non-UE?
Da. Angajatorul trebuie să obțină un aviz de angajare de la IGI înainte ca persoana non-UE să poată solicita viza de muncă. Doar cu acest aviz, angajatul poate lucra legal în România.
3. Cât durează angajarea unui cetățean străin non-UE în România?
Durata totală este de aproximativ 2–3 luni.
4. Ce salariu trebuie să ofer unui cetățean străin non-UE?
Salariul trebuie să respecte legislația română (cel puțin salariul minim pe economie). Pentru cei înalt calificați sau pentru anumite categorii speciale, salariile minime sunt mai mari.
5. Poate un cetățean non-UE să lucreze cu contract part-time?
Da, însă numai dacă permisul de ședere și avizul de angajare permit acest lucru. Unele tipuri de aviz acceptă doar normă întreagă (de ex. lucrători înalt calificați).
6. Ce taxe plătește angajatorul pentru un angajat străin?
Se plătesc aceleași taxe ca pentru un cetățean român. În plus, pentru angajații non-UE se plătește taxa pentru avizul de muncă și, eventual, costuri administrative suplimentare.
7. Ce documente trebuie să furnizeze viitorul angajat non-UE?
Cele mai importante sunt:
- pașaport valabil
- diplome sau certificate de calificare
- acte privind experiența profesională
- cazier (în unele cazuri)
- fotografii
- orice document solicitat de IGI în funcție de tipul avizului
8. Poate angajatul non-UE să își schimbe angajatorul?
Da, dar numai după obținerea unui nou aviz de angajare și actualizarea permisului de ședere. Schimbarea angajatorului fără respectarea procedurii legale este considerată muncă ilegală.
9. Pot angaja un student străin care studiază în România?
Da. Studenții non-UE înscriși la studii în România pot munci part-time (maximum 20 ore/săptămână) fără aviz de angajare, dar trebuie să aibă permis de ședere pentru studii.
10. Pot angaja lucrători sezonieri?
Da, România permite angajarea lucrătorilor sezonieri non-UE, printr-o procedură simplificată și aviz special, valabil pe o durată limitată (6 luni pe an).
