Concediul de maternitate este un drept garantat prin lege femeilor care urmează să nască. Angajatorii trebuie să înțeleagă corect procedurile și obligațiile pe care le au, pentru a-și spijini angajatele și pentru a respecta cadrul legal. Descoperă din acest articol cum se structurează concediul de maternitate, câte săptămâni durează concediul prenatal, cum se calculează indemnizația și care sunt actele necesare pentru obținerea acestui beneficiu.
Ce este concediul de maternitate?
Acesta reprezintă perioada de pauză de la locul de muncă acordată salariatelor însărcinate atât înainte, cât și după naștere. Scopul său este să ajute femeile să se pregătească pentru naștere și să se recupereze fizic și emoțional. Este un drept garantat prin OUG nr. 158/2005 și este diferit față de concediul medical obișnuit sau de cel de risc maternal. Perioada are două etape principale: concediul prenatal și cel postnatal.
Concediul prenatal este acordat înainte de naștere și le permite viitoarelor mame să se pregătească pentru sosirea copilului. Este opțional, deci angajata poate decide când și cum îl folosește.
Postnatalul, numit și concediu de lăuzie, este cel care începe imediat după naștere. Este obligatoriu și durează cel puțin 42 de zile calendaristice. Perioada oferă timp pentru recuperare și pentru îngrijirea nou-născutului. În total, concediul de maternitate include 126 de zile, care pot fi împărțite flexibil între cele două etape.
La câte săptămâni se intră în prenatal și care sunt pașii de urmat?
Conform legislației, concediul prenatal începe de regulă în jurul săptămânii 28 de sarcină. Totuși, data exactă depinde de recomandarea medicului ginecolog. Perioada totală (prenatal + postnatal) este de 126 de zile, iar viitoarea mamă decide cum le împarte, cu condiția ca cel puțin 42 de zile să fie luate după naștere.
Pentru ca o angajată să intre legal în concediu prenatal, trebuie urmați câțiva pași:
- obținerea certificatului medical eliberat de medicul de familie sau de medicul ginecolog, care confirmă sarcina și recomandă începerea concediului
- depunerea unei cereri scrise pentru concediu, adresată angajatorului, cu cel puțin 30 de zile înainte de începerea perioadei dorite
- transmiterea documentelor către angajator, care va înregistra concediul în sistemul intern de resurse umane și îl va declara în Revisal
- verificarea stagiului minim de cotizare: potrivit art. 7 din OUG 158/2005, este necesar un stagiu de asigurare de cel puțin 6 luni în ultimele 12 luni anterioare lunii în care se acordă concediul
Ce acte sunt necesare pentru concediul prenatal și unde se depun?
Angajata trebuie să pregătească un dosar care va fi ulterior verificat de angajator. Documentele principale includ:
- certificatul medical eliberat de medicul ginecolog sau medicul de familie, care confirmă sarcina
- actul de identitate al salariatei, pentru a dovedi domiciliul sau reședința în România
- adeverința de la angajator, care atestă plata contribuțiilor la sistemul de asigurări sociale și statutul de salariat activ
După verificare, angajatorul are obligația de a înregistra dosarul și de a transmite datele către Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) pentru calculul și plata indemnizației.
Cine plătește concediul prenatal și de maternitate, statul sau angajatorul?
Conform legislației actuale, indemnizația pentru întregul concediu este suportată inițial de angajator. Ulterior, costurile sunt decontate de stat prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Concret, angajatorul plătește salariatei suma lunară corespunzătoare concediului, iar după aceea recuperează aceste sume din bugetul asigurărilor sociale de sănătate. Important de menționat este faptul că indemnizația de maternitate este un drept legal, nu o facilitate opțională, astfel încât angajatorul are obligația să o acorde fără întârzieri sau condiționări.
Obligațiile legale ale angajatorilor pentru concediul prenatal
Angajatorii trebuie să respecte o serie de obligații legale clare atunci când o angajată solicită concediul prenatal. Printre cele mai importante se numără aprobarea cererii de concediu, interzicerea oricărei măsuri discriminatorii pe durata sarcinii și a concediului, menținerea poziției și a drepturilor salariale și oferirea sprijinului administrativ pentru întocmirea documentației și înregistrarea concediului. Totodată, angajatorul trebuie să asigure condiții adecvate de revenire la locul de muncă după concediu, fără a afecta statutul profesional al salariatei.
1. Protecția la locul de muncă în timpul sarcinii
Femeile însărcinate beneficiază de o protecție specială la locul de muncă, garantată prin OUG nr. 96/2003 privind protecția maternității și prin legislația antidiscriminare din România. Astfel, angajatorii sunt obligați să se asigure că nicio angajată nu este concediată, sancționată sau tratată diferit pe motiv de sarcină, naștere sau concediu maternal. Discriminarea la locul de muncă poate atrage sancțiuni severe și afectează imaginea companiei.
Protecția include atât securitatea locului de muncă, cât și dreptul la un mediu sigur și sănătos, care să nu expună gravida la riscuri profesionale (substanțe toxice, efort fizic excesiv, stres ridicat etc.). Drept urmare, angajatorul trebuie să efectueze o evaluare a riscurilor și să aplice măsuri de prevenție imediată dacă există factori care pot afecta sănătatea femeii sau a fătului. De asemenea, angajata are dreptul să refuze sarcini periculoase fără teama de repercursiuni.
2. Adaptarea condițiilor de muncă și prevenirea riscurilor
Angajatorii au obligația de a adapta condițiile de muncă pentru salariatele însărcinate, astfel încât ele să nu fie expuse la pericole care ar putea afecta sănătatea lor sau a copilului nenăscut. Adaptarea poate presupune modificarea temporară a sarcinilor de serviciu, reducerea programului de lucru, mutarea pe un post mai sigur (fără scăderea veniturilor), acordarea de pauze suplimentare și oferirea echipamentelor de protecție adecvate.
3. Obligația de a menține contractul de muncă activ
Pe durata concediului prenatal și postnatal, contractul individual de muncă nu poate fi suspendat sau încetat din inițiativa angajatorului. Principiul este prevăzut clar în Codul Muncii și în legislația privind protecția maternității. Singurele excepții posibile sunt situațiile independente de sarcina angajatei, de exemplu închiderea companiei. În rest, orice încercare de concediere sau modificare unilaterală a condițiilor de muncă în această perioadă este considerată nulă de drept.
Ce este indemnizația de maternitate și cum se calculează?
Aceasta este suma de bani primită de salariate pe perioada concediului, în locul salariului obișnuit. Această formă de sprijin financiar asigură continuitatea veniturilor în timpul în care angajata nu poate lucra din motive medicale legate de sarcină și naștere.
Calculul indemnizației se face conform OUG nr. 158/2005, pe baza mediei veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni anterioare lunii în care începe concediul. Formula de calcul este următoarea: indemnizația = 85% x media veniturilor brute din ultimele 6 luni. Plata se face lunar, pentru întreaga durată a concediului (maximum 126 de zile).
Femeile care desfășoară activități independente (PFA, întreprinderi individuale etc.) pot beneficia și ele de concediu de maternitate, însă doar dacă au încheiat un contract de asigurare socială cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) și au contribuit minimum 6 luni anterior concediului. Contribuția minimă este de 1% din venitul declarat, iar indemnizația se calculează tot pe baza aceluiași procent de 85% din media veniturilor asigurate.
Calculator concediu prenatal
Iată un exemplu de calcul pentru o angajată care a avut în ultimele 6 luni înainte de concediu un salariu lunar brut de 3000 lei și care a intrat în concediu pe data de 1 octombrie 2025.
| Luna | Salariu lunar brut | Număr zile lucrătoare |
| Septembrie 2025 | 3000 | 22 |
| August 2025 | 3000 | 21 |
| Iulie 2025 | 3000 | 23 |
| Iunie 2025 | 3000 | 21 |
| Mai 2025 | 3000 | 22 |
| Aprilie 2025 | 3000 | 22 |
| Total | 18000 | 131 |
Salariu brut lunar: 3000 lei
Perioada de referință: ultimele 6 luni, deci 6 × 3000 = 18000 lei
Număr total zile concediu maternitate: 126 zile calendaristice (standard)
Data începerii concediului: 1 octombrie 2025
Procent indemnizație: 85%
Media zilnică = 18000 / 126 = 142,86 lei
Luna octombrie are 31 zile. În cazul nostru, toate sunt zile de concediu maternitate. Calculăm indemnizația brută: 142,86 lei x 31 zile = 3764 lei brut
Din această sumă, se deduce 25% CAS, deci 941 lei. Astfel, salariul în concediul de maternitate este 3764 lei – 941 lei = 2823 lei net (în mână).
Contribuții și impozitare
Indemnizația de maternitate nu este impozitată cu impozit pe venit, dar se reține contribuția la asigurările sociale (CAS). Mecanismul permite menținerea contribuției la sistemul public de pensii, fără a afecta semnificativ suma netă.
Care sunt condițiile de acordare a concediului?
Pentru ca angajatele să beneficieze de concediu de maternitate, trebuie îndeplinite câteva condiții legale. Acestea se aplică indiferent dacă persoana este salariată cu normă întreagă, cu jumătate de normă sau desfășoară activități independente (PFA, întreprindere individuală etc.). Condițiile principale sunt:
- să existe un contract de muncă activ sau o formă legală de asigurare pentru concedii și indemnizații de maternitate
- să fi fost realizat un stagiu minim de cotizare de 6 luni în ultimele 12 luni anterioare lunii în care se acordă concediul
- să fie prezentat certificatul medical eliberat de medicul de familie sau ginecolog, care confirmă starea de graviditate
- să fie depusă cererea pentru concediu la angajator, împreună cu documentele justificative
- să nu existe alte concedii medicale suprapuse (de exemplu, concediu de risc maternal activ în același timp)
Concediul de risc maternal
Concediul de risc maternal este o formă specială de protecție oferită femeilor însărcinate sau celor care au născut recent, atunci când mediul de lucru prezintă riscuri pentru sănătatea lor sau a copilului. Acest tip de concediu poate fi acordat înainte de concediul prenatal sau după reluarea activității postnatale, în situația în care medicul constată că munca ar putea afecta sănătatea mamei sau a fătului.
Față de concediul de maternitate, care are o durată și o structură clară, riscul maternal se acordă doar pe baza recomandării medicale, pentru o perioadă determinată, până când se elimină riscul profesional sau până la trecerea în cel de maternitate.
Diferențele dintre concediul de maternitate și risc maternal
Ambele forme de concediu protejează sănătatea femeii însărcinate, însă există câteva diferențe importante între ele.
- Scopul: concediul de maternitate este destinat pregătirii pentru naștere și îngrijirii copilului; concediul de risc maternal vizează eliminarea expunerii la riscuri profesionale
- Momentul acordării: cel de maternitate se acordă de regulă în luna a șaptea de sarcină; cel de risc maternal poate fi acordat oricând în timpul sarcinii sau după naștere, dacă există un pericol dovedit
- Baza legală: concediul de risc maternal este reglementat prin OUG nr. 96/2003 privind protecția maternității la locul de muncă; cel de maternitate prin OUG nr. 158/2005
- Durata: concediul de risc maternal poate dura cel mult 120 de zile, fără a se diminua durata concediului de maternitate
Indemnizația de risc maternal și condițiile de acordare
Indemnizația de risc maternal se plătește pe toată durata concediului și este suportată de stat. Condițiile de acordare sunt existența unui certificat medical emis de medicul specialist și avizat de medicul de familie, dovada faptului că angajata nu poate fi relocată temporar pe o poziție fără riscuri și depunerea dosarului complet la angajator, care îl înaintează către Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Indemnizația reprezintă 75% din media veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni anterioare concediului și nu este impozitată.
Concediul postnatal și reîntoarcerea la muncă
Concediul postnatal este perioada de după naștere, în care mama beneficiază de timp pentru recuperare și îngrijirea nou-născutului. În general, durează cel puțin 42 de zile și poate fi prelungit până la completarea celor 126 de zile totale ale concediului de maternitate. Revenirea la locul de muncă poate fi o tranziție dificilă, motiv pentru care angajatorii trebuie să asigure un mediu flexibil, empatic și adaptat nevoilor mamelor care se întorc la serviciu.
Atenție, după încheierea concediului de maternitate, angajatele au dreptul să beneficieze și de concediul de odihnă. Ele pot solicita efectuarea acestuia imediat după revenirea din postnatal, iar angajatorul este obligat să acorde concediul restant la cererea salariatei.
Managementul perioadei postnatale la locul de muncă
Reintegrarea după sarcină presupune politici clare și o cultură organizațională empatică. Angajatorii pot sprijini angajatele prin:
- programe de reantrenare profesională
- sesiuni de actualizare a competențelor
- flexibilitate în programul de lucru sau posibilitatea de lucru hibrid
- asigurarea de spații pentru alăptare ori pauze suplimentare
- facilitarea accesului la servicii de îngrijire a copiilor sau colaborări cu creșe locale
Sprijinul pentru reintegrarea angajatelor
Este important ca angajatorii să sprijine femeile atunci când se întorc la muncă după concediul postnatal. În perioada de reajustare emoțională și profesională, sprijinul poate include:
- consiliere profesională și psihologică, pentru gestionarea echilibrului dintre viața personală și cea profesională
- mentorat sau coaching, pentru reactivarea abilităților și redobândirea încrederii
- programe de reintegrare personalizate, adaptate fiecărui departament sau rol
- promovarea unei culturi a empatiei și incluziunii, care încurajează dialogul deschis și respectul față de nevoile angajatelor
Concediul de maternitate este un drept legal al angajatelor, iar companiile trebuie să se asigure că respectă toate obligațiile legale. Consultă specialiștii Outstand și apelează la servicii SSM pentru a gestiona corespunzător această perioadă importantă din viața femeilor și pentru a-ți sprijini eficient angajatele.
Surse:
- “OUG 158 17/11/2005.” Just.ro, 2025, legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/66305. Accesat la 22 octombrie 2025.
- “Protecția maternității.” Inspectoratul Teritorial de Muncă Alba, 2016, itmalba.ro/ro/activitatea-itm-alba/4securitate-si-sanatate-in-munca-ssm/411ssm-protectia-maternitatii/. Accesat la 22 octombrie 2025.
Întrebări frecvente:
Câte luni trebuie să ai lucrate pentru a beneficia de prenatal?
Pentru a beneficia de concediu de maternitate (care include și perioada prenatală), salariata trebuie să aibă cel puțin 6 luni de contribuții la sistemul de asigurări sociale de sănătate în ultimele 12 luni anterioare lunii în care începe concediul. Dacă stagiul minim de cotizare nu este îndeplinit, angajata își poate lua concediu, însă fără plată.
Până la câte luni lucrează o gravidă?
În general, o femeie însărcinată poate lucra până în luna a șaptea de sarcină (aproximativ 28 de săptămâni), moment în care poate intra în concediu prenatal. În situația în care sarcina evoluează normal și medicul ginecolog confirmă că nu există riscuri, angajata poate alege să continue activitatea și să transfere zilele nefolosite în perioada postnatală.
La câte zile de concediu postnatal am dreptul?
Concediul postnatal are o durată minimă de 42 de zile după naștere, dar perioada totală de concediu de maternitate este de 126 de zile calendaristice. Mama poate decide modul de împărțire între cele două etape (în funcție de recomandarea medicală), dar cele 42 de zile postnatale sunt obligatorii prin lege.
Pot fi concediată în perioada prenatală?
Nu, legislația românească interzice concedierea femeilor însărcinate sau aflate în concediu de maternitate. Conform OUG nr. 96/2003 privind protecția maternității la locul de muncă, angajatorul nu are dreptul să înceteze contractul de muncă al unei salariate din motive legate de sarcină.
Ce se întâmplă dacă pierzi calitatea de asigurat înaintea sau în timpul sarcinii?
Dacă o persoană își pierde calitatea de asigurat înainte de intrarea în concediu, nu mai beneficiază de indemnizație plătită din fondul de asigurări sociale. Totuși, dacă pierderea calității de asigurat are loc după începerea concediului medical, indemnizația continuă să fie plătită până la finalizarea concediului de maternitate, conform certificatului medical.
Cum funcționează dacă ai PFA?
Persoanele fizice autorizate (PFA) pot beneficia de concediu și indemnizație de maternitate doar dacă sunt asigurate voluntar la Casa de Asigurări de Sănătate. Astfel, trebuie să încheie un contract de asigurare și să plătească lunar contribuția de 1% din venitul declarat. Indemnizația pentru PFA este de 85% din media veniturilor declarate în ultimele 6 luni și se calculează pe baza stagiului de cotizare.
Se poate obține concediul mai devreme sau mai târziu, în funcție de starea sarcinii?
Da, în funcție de recomandarea medicului ginecolog, concediul prenatal poate fi început mai devreme dacă există complicații sau oboseală severă. Dacă sarcina este ușoară și medicul își dă acordul, concediul poate fi amânat, iar zilele se reportează în perioada postnatală, fără pierderea drepturilor.
Care sunt drepturile angajatelor după revenirea din concediu?
Angajatele beneficiază de dreptul la același loc de muncă și de aceleași condiții salariale ca înainte de concediu. În plus, legea prevede dreptul la pauze pentru alăptare, până la împlinirea vârstei de un an a copilului, un program de lucru flexibil sau reducerea normei, dacă este solicitată justificat și interdicția oricărei forme de discriminare sau penalizare profesională din cauza maternității.
