Guvernul României
În vigoare de la 07 martie 2022
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 223 din 07 martie 2022. Formă aplicabilă la zi, 15 martie 2024.
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. I. – Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 30 octombrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 2, punctele 16 şi 20 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
” 16. comunicare – procedura prin care angajatorul comunică producerea unui eveniment, de îndată, dar nu mai târziu de 24 de ore de la producerea evenimentului, autorităţilor prevăzute la art. 27 alin. (1) din lege;
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
20. raportare a bolilor profesionale declarate, contestate şi infirmate – procedura prin care direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti transmit informaţii referitoare la bolile profesionale declarate, a celor contestate şi a celor infirmate, precum şi motivarea infirmării lor, la Centrul naţional de monitorizare a riscurilor din mediul comunitar – Secţia sănătate ocupaţională şi informare toxicologică, Compartimentul sănătate ocupaţională din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică, denumit în continuare Centrul naţional de monitorizare a riscurilor din mediul comunitar, care se includ în Registrul operativ naţional informatizat al bolilor profesionale, prevăzut la art. 166;”.
2. La articolul 2, după punctul 20 se introduc trei noi puncte, punctele 21-23, cu următorul cuprins:”
21. semnătură electronică – semnătura electronică astfel cum este definită la art. 3 pct. 10 din Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă şi de abrogare a Directivei 1999/93/CE;
22. semnătură electronică avansată – semnătura electronică avansată astfel cum este definită la art. 3 pct. 11 din Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă şi de abrogare a Directivei 1999/93/CE;
23. semnătură electronică calificată – semnătura electronică calificată astfel cum este definită la art. 3 pct. 12 din Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă şi de abrogare a Directivei 1999/93/CE.”
3. Articolul 27 se abrogă.
4. La articolul 36 alineatul (3), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:
” b) reprezentantul agenţiei judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială, respectiv al Agenţiei pentru Plăţi şi Inspecţie Socială a Municipiului Bucureşti, din cadrul comisiei de autorizare judeţene sau a municipiului Bucureşti, înfiinţată de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale potrivit art. 22 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;”.
5. La articolul 81, alineatele (1), (2), (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
Art. 81. – (1) Rezultatul instruirii lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se consemnează în mod obligatoriu în fişa de instruire individuală, întocmită pe suport hârtie sau în format electronic, conform informaţiilor prevăzute în anexa nr. 11, cu indicarea materialului predat, a duratei şi datei instruirii.
(2) Completarea fişei de instruire individuală se va face în format electronic sau olograf, în funcţie de varianta de instruire aleasă, imediat după verificarea instruirii.
. . . . . . . . . .
(4) Fişa de instruire individuală va fi păstrată de către conducătorul locului de muncă, pe suport hârtie sau în format electronic, după caz, şi va fi însoţită de o copie a ultimei fişe de aptitudini completate de către medicul de medicina muncii.
(5) Fişa de instruire individuală se păstrează în întreprindere/unitate, pe suport hârtie sau în format electronic, după caz, de la angajare până la data încetării raporturilor de muncă.”
6. La articolul 81, după alineatul (3) se introduc trei noi alineate, alineatele (31)-(33), cu următorul cuprins:”
(31) În funcţie de modalitatea stabilită de angajator prin regulamentul intern, fişa de instruire individuală se semnează olograf sau cu semnătură electronică, semnătură electronică avansată sau semnătură electronică calificată.
(32) În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (3) lit. o) şi alin. (4) din Legea nr. 53/2003- Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, procedurile privind utilizarea semnăturii electronice, semnăturii electronice avansate sau semnăturii electronice calificate pentru semnarea fişei de instruire individuală se regăsesc în contractul individual de muncă.
(33) Angajatorul are obligaţia de a asigura trasabilitatea şi integritatea materialelor utilizate în cadrul fiecărei instruiri în format electronic a lucrătorului.”
7. După articolul 81 se introduce un nou articol, articolul 811, cu următorul cuprins:”
Art. 811. – În cazul în care instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se realizează în format electronic, fişa de instruire trebuie să fie semnată de către toate persoanele implicate în procesul de instruire, cu semnătură electronică, semnătură electronică avansată sau semnătură electronică calificată.”
8. La articolul 82, alineatele (1), (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:”
Art. 82. – (1) Pentru persoanele aflate în întreprindere şi/sau unitate cu permisiunea angajatorului, cu excepţia altor participanţi la procesul de muncă, aşa cum sunt definiţi potrivit art. 5 lit. c) din lege, angajatorul stabileşte prin regulamentul intern instrucţiuni privind deplasarea acestora în întreprindere şi/sau unitate.
. . . . . . . . . .
(3) Rezultatul instruirii prevăzute la alin. (2) se consemnează:
a) pe suport hârtie în fişa de instruire colectivă, conform modelului prevăzut în anexa nr. 12; sau
b) în format electronic, cuprinzând informaţiile prevăzute în anexa nr. 12.
(4) Fişa de instruire colectivă se întocmeşte pe suport hârtie în două exemplare sau în format electronic şi se păstrează atât de către angajator/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie care a efectuat instruirea, cât şi de către angajatorul lucrătorilor instruiţi sau, în cazul vizitatorilor, de către conducătorul grupului. Dacă este întocmită în format electronic, fişa de instruire colectivă se semnează cu semnătură electronică, semnătură electronică avansată sau semnătură electronică calificată.”
9. La articolul 89, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:”
(2) Rezultatul verificării prevăzute la alin. (1) se consemnează:
a) pe suport hârtie în fişa de instruire individuală, conform modelului prevăzut în anexa nr. 11; sau
b) în format electronic, cuprinzând informaţiile prevăzute în anexa nr. 11.”
10. Articolul 94 se modifică şi va avea următorul cuprins:
Art. 94. – Începerea efectivă a activităţii la postul de lucru de către lucrătorul instruit se face numai după verificarea însuşirii cunoştinţelor de către şeful ierarhic superior celui care a făcut instruirea şi se consemnează în fişa de instruire individuală întocmită pe suport hârtie sau în format electronic.”
11. La articolul 96, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:”
(4) Verificarea efectuării instruirii periodice se face de către şeful ierarhic al celui care efectuează instruirea şi prin sondaj de către angajator/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciile externe de prevenire şi protecţie, care vor semna fişele de instruire ale lucrătorilor olograf sau cu semnătură electronică, semnătură electronică avansată sau semnătură electronică calificată, confirmând astfel că instruirea a fost făcută corespunzător.”
12. La articolul 108, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:”
(2) Dacă printre victimele evenimentului se află şi lucrători ai altor angajatori, evenimentul se comunică şi angajatorilor acestora de către angajatorul pe teritoriul căruia s-a produs evenimentul.”
13. La articolul 109, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:”
a) denumirea/numele angajatorului pe teritoriul căruia s-a produs accidentul şi, dacă este cazul, denumirea/numele angajatorului la care este/a fost angajat accidentatul;”.
14. La articolul 112, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:”
(4) În cazul evenimentelor produse în afara graniţelor României, în care sunt implicaţi lucrători ai unor angajatori români aflaţi în îndeplinirea sarcinilor de stat de interes public sau a îndatoririlor de serviciu, inspectoratele teritoriale de muncă pe raza cărora se află sediile sociale ale angajatorilor vor comunica evenimentele la Inspecţia Muncii.”
15. La articolul 116, alineatele (1), (11) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:”
Art. 116. – (1) Cercetarea evenimentelor care produc incapacitate temporară de muncă se efectuează de către angajatorul la care este angajată victima.
(11) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) următoarele cazuri:
a) lucrătorii au suferit o invaliditate evidentă;
b) victimele sunt cetăţeni străini aflaţi în îndeplinirea sarcinilor de serviciu şi care sunt lucrători ai unor angajatori străini;
c) printre victime se află cetăţeni străini aflaţi în îndeplinirea sarcinilor de serviciu şi care sunt lucrători ai unor angajatori străini.
. . . . . . . . . .
(6) Dacă în eveniment sunt implicate victime cu angajatori diferiţi, comisia de cercetare, numită de către angajatorul pe teritoriul căruia s-a produs evenimentul, va fi constituită din reprezentanţi ai tuturor angajatorilor victimelor evenimentului.”
16. La articolul 118, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:”
(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1), cheltuielile necesare prelevării şi analizării probelor în vederea cercetării se suportă de către angajatorul la care este angajată victima.”
17. La articolul 119, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:”
(3) Cheltuielile aferente efectuării expertizelor, precum şi cele necesare analizării probelor prelevate cu ocazia cercetării se suportă de către angajatorul la care este angajată victima sau care se face răspunzător de organizarea activităţii în urma căreia s-a produs evenimentul.”
18. La articolul 122 alineatul (1), literele c) şi k) se modifică şi vor avea următorul cuprins:”
c) nota de constatare la faţa locului, încheiată imediat după producerea evenimentului de către inspectorul de muncă, în cazul evenimentelor care se cercetează de către inspectoratul teritorial de muncă/Inspecţia Muncii, conform competenţelor, sau de către lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie, iar în absenţa acestuia, de serviciul extern de prevenire şi protecţie, în cazul evenimentelor a căror cercetare intră în competenţa angajatorului, şi semnată de către angajator, care va cuprinde precizări referitoare la poziţia victimei, existenţa sau inexistenţa echipamentului individual de protecţie, starea echipamentelor de muncă, modul în care funcţionau dispozitivele de protecţie, închiderea fişei de instruire individuală prin barare şi semnătură în cazul întocmirii acesteia pe suport hârtie, ridicarea de documente sau prelevarea de probe şi orice alte indicii care pot clarifica toate cauzele şi împrejurările producerii evenimentului;
. . . . . . . . . .
k) copii ale fişelor de instruire individuală în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ale victimelor; în caz de deces aceste fişe se vor anexa în original dacă au fost întocmite pe suport hârtie şi pe suport electronic dacă au fost întocmite şi semnate cu semnătură electronică, semnătură electronică avansată sau semnătură electronică calificată;”.
19. La articolul 128, litera g) se modifică şi va avea următorul cuprins:”
g) datele de identificare ale angajatorului pe teritoriul căruia s-a produs evenimentul, numele reprezentantului său legal, precum şi denumirea/numele angajatorului la care este/a fost angajat accidentatul, numele reprezentantului său legal;”.
20. La articolul 136, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins:”
(7) Accidentul de muncă produs ca urmare a unei acţiuni întreprinse de o persoană, din proprie iniţiativă, pentru salvarea de vieţi omeneşti sau pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol grav şi iminent ce ameninţă avutul public sau privat din întreprinderea şi/sau unitatea unui angajator se înregistrează de către angajatorul pe teritoriul căruia s-a produs evenimentul.”
21. La articolul 143, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:”
Art. 143. – (1) Comunicarea evenimentelor produse în afara graniţelor ţării în care sunt implicaţi lucrători ai unor angajatori români se face conform prevederilor art. 108, 109 şi art. 112 alin. (4).”
22. La articolul 144, alineatul (11) se modifică şi va avea următorul cuprins:”
(11) În cazul evenimentelor produse în afara graniţelor ţării care au avut drept consecinţă incapacitatea temporară de muncă pentru lucrătorii asiguraţi potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dosarul de cercetare întocmit de comisia numită de angajator cuprinde:
a) actele prevăzute la art. 122 alin. (1) lit. a), b), e), h), i), j), k) şi, după caz, cele prevăzute la alin. (1) lit. c), c1), d), g), n), p), q) şi la art. 122 alin. (2);
b) declaraţia pe propria răspundere a angajatorului/reprezentantului angajatorului, conform modelului prevăzut în anexa nr. 27;
c) declaraţiile pe propria răspundere ale martorilor, după caz, sau ale persoanelor, nominalizate de angajator/reprezentantul angajatorului, care pot contribui la elucidarea împrejurărilor producerii evenimentului şi care, din motive întemeiate, nu se pot prezenta în faţa organelor de cercetare prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. b)-d) din lege, conform modelului prevăzut în anexa nr. 28.”
23. La articolul 144, după alineatul (11) se introduce un nou alineat, alineatul (12), cu următorul cuprins:”
(12) Dosarul de cercetare prevăzut la alin. (11) va fi completat cu informarea, prevăzută în anexa nr. 29, a casei teritoriale de pensii din raza administrativ-teritorială în care se află sediul angajatorului, transmisă inspectoratului teritorial de muncă din aceeaşi unitate administrativ-teritorială, cu privire la producerea unui eveniment considerat accident de muncă conform legislaţiei din statul în care s-a produs şi în care a fost implicat lucrătorul unui angajator român, care devine parte integrantă a acestuia.”
24. La articolul 144, alineatele (4) şi (5) se abrogă.
25. La articolul 144, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:”
(6) În cazul în care cercetarea se efectuează în conformitate cu prevederile art. 29 alin. (1) lit. b)-d) din lege, documentele prevăzute la alin. (11) sunt puse la dispoziţia organului de cercetare de către angajatorul la care era angajată victima.”
26. La articolul 145, alineatele (3) – (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:”
(3) Dosarul de cercetare va cuprinde:
a) actele prevăzute la art. 122 alin. (1) lit. a), b), e), h), i), j), k), o) şi, după caz, cele prevăzute la lit. c), c1), d), g), l), m), n), p), q) şi la art. 122 alin. (2);
b) declaraţia pe propria răspundere a angajatorului/reprezentantului angajatorului, conform modelului prevăzut în anexa nr. 27;
c) declaraţiile pe propria răspundere ale martorilor, după caz, sau ale persoanelor, nominalizate de angajator/reprezentantul angajatorului, care pot contribui la elucidarea împrejurărilor producerii evenimentului şi care, din motive întemeiate, nu se pot prezenta în faţa organelor de cercetare prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. b)-d) din lege, conform modelului prevăzut în anexa nr. 28;
d) după caz, informarea casei teritoriale de pensii din cadrul unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia se află sediul angajatorului către inspectoratul teritorial de muncă din aceeaşi unitate administrativ-teritorială, privind producerea în afara graniţelor ţării a unui eveniment considerat accident de muncă, conform legislaţiei din statul în care s-a produs şi în care a fost implicat lucrătorul unui angajator român, conform anexei nr. 29.
(4) Documentele prevăzute la alin. (3) lit. a)-c) sunt puse la dispoziţia organului de cercetare prevăzut la art. 29 alin. (1) lit. b)-d) din lege de către angajatorul la care era angajată victima.
(5) Cheltuielile necesare traducerii în limba română a documentelor anexate la dosarul de cercetare se suportă de către angajatorul sau angajatorii victimei/victimelor.”
27. La articolul 145, după alineatul (5) se introduc două noi alineate, alineatele (6) şi (7), cu următorul cuprins:”
(6) Termenul de finalizare a cercetării evenimentelor pentru care angajatorul menţionat la alin. (1) a solicitat prelungirea în termenul prevăzut la art. 120, în scris şi argumentat, la inspectoratul teritorial de muncă, Inspecţia Muncii, după caz, nu poate depăşi 9 luni de la data comunicării.
(7) În situaţia în care angajatorul menţionat la alin. (1) nu a comunicat producerea evenimentului în afara graniţelor ţării în care a fost implicat lucrătorul, nu a solicitat în scris şi argumentat prelungirea termenului de cercetare prevăzut la art. 120, prevederile alin. (6) se aplică de la data sesizării inspectoratului teritorial de muncă de către casa teritorială de pensii în temeiul art. 144 alin. (12).”
28. Articolul 149 se modifică şi va avea următorul cuprins:”
Art. 149. – Orice suspiciune de boală profesională, inclusiv intoxicaţia acută profesională, se va semnala obligatoriu de către toţi medicii, indiferent de specialitate şi de locul de muncă, cu prilejul oricărei prestaţii medicale, prin completarea fişei de semnalare BP1, prevăzută în anexa nr. 19, conform domeniului de competenţă.”
29. Articolul 150 se modifică şi va avea următorul cuprins:”
Art. 150. – (1) Medicul care suspectează o boală profesională sau o intoxicaţie acută profesională trimite bolnavul cu fişa de semnalare BP1 la unitatea sanitară de medicina muncii, respectiv clinica/secţia de medicina muncii sau cabinetul de medicina muncii din structura spitalelor, în vederea stabilirii diagnosticului de boală şi diagnosticului prezumtiv de boală profesională.
(2) Medicul specialist de medicina muncii din clinica/secţia de medicina muncii sau cabinetul de medicina muncii din structura spitalelor stabileşte diagnosticul prezumtiv de boală profesională în baza documentelor care atestă expunerea profesională şi completează fişa de semnalare BP1, conform domeniului de competenţă.
(3) Boala profesională şi factorii de risc profesional sunt prezentaţi în Tabelul cu bolile profesionale cu declarare obligatorie, prevăzut în anexa nr. 22.
(4) În situaţia în care pentru acelaşi bolnav sunt formulate mai multe diagnostice prezumtive de boală profesională, pentru fiecare diagnostic de boală profesională se va elibera câte o fişă de semnalare BP1.”
30. Articolul 151 se modifică şi va avea următorul cuprins:”
Art. 151. – După primirea fişei de semnalare BP1, transmisă de către medicii prevăzuţi la art. 150 alin. (2), medicul specialist de medicina muncii din cadrul direcţiei de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti cercetează în termen de 30 de zile, având în vedere ruta profesională, cauzele îmbolnăvirii profesionale.”
31. Articolul 154 se modifică şi va avea următorul cuprins:”
Art. 154. – În procesul-verbal de cercetare a cazului de boală profesională se vor menţiona în mod special cauzele îmbolnăvirii, responsabilitatea angajatorilor şi măsurile tehnice şi organizatorice necesare pentru prevenirea unor îmbolnăviri profesionale similare.”
32. Articolele 155 şi 156 se abrogă.
33. Articolul 157 se modifică şi va avea următorul cuprins:”
Art. 157. – Procesul-verbal de cercetare a cazului de boală profesională, prevăzut în anexa nr. 20, se întocmeşte de către medicul de medicina muncii din cadrul direcţiei de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, în 7 exemplare, din care un exemplar rămâne emitentului actului, iar restul exemplarelor se transmit către angajator, medicul de medicina muncii din clinica/secţia de medicina muncii sau cabinetul de medicina muncii din structura spitalelor care a semnalat îmbolnăvirea, lucrător, inspectoratul teritorial de muncă, Centrul naţional de monitorizare a riscurilor din mediul comunitar şi asiguratorul la nivel teritorial.”
34. După articolul 157 se introduc două noi articole, articolele 1571 şi 1572, cu următorul cuprins:”
Art. 1571. – Procesul-verbal de cercetare a cazului de boală profesională prevăzut la art. 153 poate fi contestat în condiţiile prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 1572. – (1) În vederea soluţionării contestaţiilor depuse în conformitate cu prevederile art. 1571, la nivelul fiecărei direcţii de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti se constituie comisia de soluţionare a contestaţiilor.
(2) Componenţa şi atribuţiile comisiilor de soluţionare a contestaţiilor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii.”
35. Articolul 159 se modifică şi va avea următorul cuprins:”
Art. 159. – (1) Dosarul de cercetare pentru declararea bolilor profesionale se păstrează la direcţia de sănătate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti şi cuprinde următoarele documente:
a) opisul documentelor din dosar;
b) fişa de semnalare BP1;
c) documente care certifică ruta profesională, precum: copie de pe carnetul de muncă, extrase din Registrul general de evidenţă a salariaţilor, adeverinţe;
d) documente care atestă expunerea profesională, precum: copie de pe fişa de identificare a factorilor de risc profesional, adeverinţe şi, după caz, nivelul măsurat al noxelor sau noxa identificată;
e) istoricul stării de sănătate la locul de muncă, cum ar fi: documentul eliberat de medicul de medicina muncii care asigură asistenţa de medicina muncii la unitatea respectivă, după caz;
f) document medical care precizează diagnosticul prezumtiv de boală profesională, respectiv: biletul de ieşire emis de clinica/secţia de medicina muncii din structura spitalelor sau referat medical în cazul în care bolnavul nu a fost internat;
g) documente care să ateste statusul socioprofesional, de exemplu: pensionar de invaliditate, pensionar de vârstă, persoană cu handicap, angajat cu unul sau mai multe contracte de muncă;
h) procesul-verbal de cercetare a cazului de boală profesională.
(2) În vederea completării dosarului de cercetare pentru declararea bolilor profesionale, angajatorul are obligaţia să pună la dispoziţia medicului de medicina muncii din cadrul direcţiei de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, în termenul stabilit de acesta, toate documentele necesare solicitate.”
36. La articolul 160 alineatul (1), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:”
b) semnalarea şi declararea se fac în termen de 2 ani de la încetarea expunerii profesionale considerate cauză a îmbolnăvirii. Excepţie fac cazurile de cancer, pneumoconioze, fibroze pulmonare, pleurezie benignă prin expunere la azbest, îngroşări pleurale difuze prin expunere la azbest, îngroşări pleurale localizate – plăci pleurale, atelectazii rotunde prin expunere la azbest.”
37. După articolul 164 se introduce un nou articol, articolul 1641, cu următorul cuprins:”
Art. 1641. – (1) În situaţii epidemiologice excepţionale, respectiv pandemii sau epidemii, stabilite de către autorităţile competente în conformitate cu prevederile Legii nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin excepţie de la procedura prevăzută la art. 149-164, cercetarea cazurilor de îmbolnăvire profesională prin expunere la factorul de risc biologic care a generat situaţia epidemiologică excepţională se face de către medicul de medicina muncii din cadrul direcţiei de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti în baza documentelor primite prin corespondenţa electronică sau poştală, fără a mai fi necesară prezenţa acestuia la sediul întreprinderii şi/sau unităţii la care a fost semnalat cazul de boală profesională.
(2) Toate documentele generate în urma procedurii de la alin. (1), respectiv procesul-verbal de cercetare a cazului de boală profesională şi fişa de declarare a cazului de boală profesională BP2, se transmit conform art. 157 şi art. 165 alin. (4) prin corespondenţa electronică sau poştală.”
38. Articolul 165 se modifică şi va avea următorul cuprins:”
Art. 165. – (1) Bolile profesionale nou-declarate se raportează în termen de 30 de zile de la data declarării de către direcţia de sănătate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti, la Centrul naţional de monitorizare a riscurilor din mediul comunitar, precum şi la structurile teritoriale ale asiguratorului stabilite conform legii.
(2) Direcţia de sănătate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti trimite către Centrul naţional de monitorizare a riscurilor din mediul comunitar procesul-verbal de cercetare în original şi fişa de declarare a cazului de boală profesională BP2 în original.
(3) Datele cuprinse în documentele enumerate la alin. (2) sunt înregistrate în Registrul operativ naţional informatizat al bolilor profesionale.
(4) Fişa de declarare a cazului de boală profesională BP2 se întocmeşte în 6 exemplare pentru: direcţia de sănătate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti, lucrătorul diagnosticat cu boală profesională, medicul de medicina muncii din clinica/secţia de medicina muncii sau cabinetul de medicina muncii din structura spitalelor care a semnalat îmbolnăvirea, inspectoratul teritorial de muncă, Centrul naţional de monitorizare a riscurilor din mediul comunitar şi asiguratorul la nivel teritorial.”
39. Articolul 166 se modifică şi va avea următorul cuprins:”
Art. 166. – La nivelul Centrului naţional de monitorizare a riscurilor din mediul comunitar se constituie Registrul operativ naţional informatizat al bolilor profesionale, care se reactualizează lunar cu datele din documentele enumerate la art. 165 alin. (2).”
40. Articolul 167 se modifică şi va avea următorul cuprins:”
Art. 167. – Centrul naţional de monitorizare a riscurilor din mediul comunitar are următoarele atribuţii principale:
a) asigură funcţia de coordonare tehnică profesională a structurilor de specialitate şi asigură suportul tehnic profesional structurilor de specialitate din direcţiile de sănătate publică;
b) coordonează şi participă la elaborarea metodologiilor de monitorizare şi supraveghere a sănătăţii în relaţie cu mediul de viaţă şi muncă;
c) participă la elaborarea strategiilor privitoare la prevenirea îmbolnăvirilor, supravegherea şi controlul bolilor asociate determinanţilor din mediul de muncă;
d) coordonează programe de studii şi cercetări în vederea evaluării sănătăţii în relaţie cu mediul de muncă;
e) participă la elaborarea de proiecte de acte normative în domeniile de competenţă.”
41. Articolul 168 se modifică şi va avea următorul cuprins:”
Art. 168. – Centrul naţional de monitorizare a riscurilor din mediul comunitar raportează datele privind morbiditatea profesională către Direcţia generală asistenţă medicală, medicină de urgenţă şi programe de sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătăţii.”
42. Articolul 169 se modifică şi va avea următorul cuprins:”
Art. 169. – Centrul naţional de monitorizare a riscurilor din mediul comunitar transmite, la cerere, informaţiile de interes public privind bolile profesionale tuturor instituţiilor implicate în activităţi cu impact asupra sănătăţii lucrătorilor.”
43. Articolul 171 se modifică şi va avea următorul cuprins:”
Art. 171. – (1) Structurile de medicina muncii din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti raportează anual Centrului naţional de monitorizare a riscurilor din mediul comunitar situaţia absenteismului medical ca urmare a bolilor profesionale în anul respectiv, precum şi lista cu bolile legate de profesie.
(2) Datele menţionate la alin. (1) sunt înregistrate în Registrul operativ naţional informatizat al bolilor profesionale.”
44. După articolul 1921 se introduce un articol nou, articolul 1922, cu următorul cuprins:”
Art. 1922. – Orice activitate care implică prelucrarea datelor cu caracter personal, realizată în aplicarea prevederilor prezentelor norme metodologice, se efectuează cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 679/2016 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), precum şi a legislaţiei naţionale de aplicare a acestuia.”
45. Articolul 193 se modifică şi va avea următorul cuprins:”
Art. 193. – Anexele nr. 1-29 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.”
46. Anexa nr. 13 la normele metodologice se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 1 la prezenta hotărâre.
47. Anexa nr. 19 la normele metodologice se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 2 la prezenta hotărâre.
48. Anexa nr. 20 la normele metodologice se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 3 la prezenta hotărâre.
49. Anexa nr. 21 la normele metodologice se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 4 la prezenta hotărâre.
50. Anexa nr. 22 la normele metodologice se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 5 la prezenta hotărâre.
51. Anexa nr. 23 la normele metodologice se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 6 la prezenta hotărâre.
52. După anexa nr. 26 la normele metodologice se introduc trei noi anexe, anexele nr. 27-29, având cuprinsul prevăzut în anexele nr. 7–9 la prezenta hotărâre.
Art. II. – În termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, Ministerul Sănătăţii va elabora un ordin al ministrului sănătăţii pentru stabilirea componenţei şi atribuţiilor comisiilor de soluţionare a contestaţiilor prevăzute la art. 1572 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta hotărâre.
Art. III. – (1) La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse nr. 1.256/443/2008 pentru aprobarea componenţei şi atribuţiilor Comisiei de experţi de medicina muncii acreditaţi de Ministerul Sănătăţii Publice şi de Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 531 din 15 iulie 2008, cu modificările ulterioare.
(2) Contestaţiile depuse în baza Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse nr. 1.256/443/2008, cu modificările ulterioare, şi rămase nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se redirecţionează, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a ordinului prevăzut la art. II, de către secretariatul Institutului Naţional de Sănătate Publică către direcţia de sănătate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti, în sarcina comisiei de soluţionare a contestaţiilor.
(3) Contestaţiile prevăzute la alin. (2) vor fi preluate de comisiile de soluţionare a contestaţiilor constituite la nivelul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, care se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile Comisiei de experţi de medicina muncii acreditaţi de Ministerul Sănătăţii Publice şi de Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, prevăzut de Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse nr. 1.256/443/2008, cu modificările ulterioare.
(4) În cazul litigiilor Comisiei de experţi de medicina muncii acreditaţi de Ministerul Sănătăţii Publice şi de Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, aflate pe rolul instanţelor de judecată, indiferent de faza de judecată, comisiile de soluţionare a contestaţiilor constituite la nivelul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile Comisiei de experţi de medicina muncii acreditaţi de Ministerul Sănătăţii Publice şi de Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, fiindu-le transmisă calitatea procesuală, iar reprezentarea acestora în instanţele de judecată se asigură de către direcţia de sănătate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti.
Art. IV. – În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale va modifica Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale nr. 455/2010 pentru constituirea comisiilor de abilitare a serviciilor externe de prevenire şi protecţie şi de avizare a documentaţiilor cu caracter tehnic de informare şi instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă.
Art. V. – Dosarele de cercetare nefinalizate la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, pentru evenimentele produse în afara graniţelor ţării în care au fost implicaţi lucrători ai unor angajatori români aflaţi în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, vor fi completate, în vederea finalizării, conform dispoziţiilor art. 144 alin. (11) şi (12), cu respectarea prevederilor art. 144 alin. (6) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta hotărâre.
| PRIM-MINISTRU NICOLAE-IONEL CIUCĂ Contrasemnează: Ministrul muncii şi solidarităţii sociale, Marius-Constantin Budăi Ministrul sănătăţii, Alexandru Rafila |
Bucureşti, 23 februarie 2022.
Nr. 259.
ANEXA Nr. 1 (Anexa nr. 13 la normele metodologice)
COMUNICAREA EVENIMENTELOR
| FIŞA Nr. | JUDEŢUL: LOCALITATEA: | Denumirea angajatorului pe teritoriul căruia s-a produs evenimentul: | Adresă: Telefon: | |||||
| Cod CAEN | ||||||||
| Denumirea angajatorului la care este/a fost angajat accidentatul: | Adresă: Telefon: | |||||||
| Data/Ora producerii: | ||||||||
| Data comunicării: | Locul producerii evenimentului: | VICTIME | ||||||
| Nume: Prenume: | Nume: Prenume: | Nume: Prenume: | ||||||
| Numele/Funcţia persoanei care comunică: | ||||||||
| Ocupaţie: Vechime în ocupaţie: Vechime la locul de muncă: Vârsta: Starea civilă: Copii în întreţinere: Alte persoane în întreţinere: | Ocupaţie: Vechime în ocupaţie: Vechime la locul de muncă: Vârsta: Starea civilă: Copii în întreţinere: Alte persoane în întreţinere: | Ocupaţie: Vechime în ocupaţie: Vechime la locul de muncă: Vârsta: Starea civilă: Copii în întreţinere: Alte persoane în întreţinere: | ||||||
| Unitatea medicală la care a fost internat accidentatul: | ||||||||
| ACCIDENT | INCIDENT PERICULOS | Decizia de încadrare INV | ||||||
| Colectiv | Individual | Nr. /Data | Gr. | |||||
| Nr. de victime | Din care decedaţi | Invaliditate evidentă | Invaliditate | Deces | ||||
| Descrierea împrejurărilor care se cunosc şi cauze prezumtive în care s-a produs evenimentul: | ||||||||
| Consecinţele accidentului (în cazul decesului se vor menţiona data şi ora decesului): | Starea civilă: C – căsătorit D – divorţat N – necăsătorit | |||||||
ANEXA Nr. 2 (Anexa nr. 19 la normele metodologice)
Nr. . . . . . . . . . ./data . . . . . . . . . .
Judeţul . . . . . . . . . .
Localitatea . . . . . . . . . .
Unitatea medicală: . . . . . . . . . .
FIŞA DE SEMNALARE BP1
Numele şi prenumele . . . . . . . . . .
Sexul . . . . . . . . . . CNP |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|, cetăţenie . . . . . . . . . .
Data naşterii: anul . . . . . . . . . . luna . . . . . . . . . . ziua . . . . . . . . . .
Buletin/Carte de identitate seria . . . . . . . . . . nr. . . . . . . . . . .
Adresa de domiciliu . . . . . . . . . .
Date de contact actuale (telefon, fax, e-mail) . . . . . . . . . .
Ocupaţia . . . . . . . . . .
Statusul socioprofesional (pensionar de invaliditate, pensionar de vârstă, persoană cu handicap, angajat cu unul sau mai multe contracte de muncă) . . . . . . . . . .
Unitatea angajatoare (denumire, cod CAEN, CIF) . . . . . . . . . .
Adresa completă a unităţii . . . . . . . . . .
Diagnosticul prezumtiv . . . . . . . . . . (CIM)
Factorul de risc profesional . . . . . . . . . .
Ocupaţiile care au generat boala:
1. . . . . . . . . . . .
2. . . . . . . . . . . .
3. . . . . . . . . . . .
Vechimea în ocupaţiile respective:
1. . . . . . . . . . . .
2. . . . . . . . . . . .
3. . . . . . . . . . . .
| Semnătura şi parafa medicului . . . . . . . . . . |
Nr. . . . . . . . . . ./data . . . . . . . . . .
Judeţul . . . . . . . . . .
Localitatea . . . . . . . . . .
Unitatea medicală: . . . . . . . . . .
Diagnosticul prezumtiv de boală profesională: . . . . . . . . . .
Comisie de pneumoconioze: nr. registru/data: . . . . . . . . . .
| Data completării: Ştampila unităţii sanitare | Medic medicina muncii: . . . . . . . . . . Cod parafă: . . . . . . . . . . (semnătura şi parafa) |
ANEXA Nr. 3 (Anexa nr. 20 la normele metodologice)
Judeţul: . . . . . . . . . .
Localitatea: . . . . . . . . . .
Direcţia de sănătate publică: . . . . . . . . . .
PROCES-VERBAL
Nr. . . . . . . . . . .
de cercetare a cazului de boală profesională
anul . . . . . . . . . . luna . . . . . . . . . . ziua . . .
Subsemnatul, dr. . . . . . . . . . ., cu legitimaţia nr. . . . . . . . . . ., eliberată de Ministerul Sănătăţii, în prezenţa . . . . . . . . . . (numele, prenumele, funcţia), efectuând cercetarea cazului de îmbolnăvire profesională . . . . . . . . . . (nume, prenume, CNP, ocupaţie, cetăţenie) din unitatea . . . . . . . . . . (nume complet, cod CAEN, CIF), cu sediul în localitatea . . . . . . . . . ., str. . . . . . . . . . . nr. . . . . . . . . . ., semnalat de unitatea sanitară/medicul . . . . . . . . . ., cu suspiciune de diagnostic de boală profesională . . . . . . . . . ., am constatat următoarele:
1. Se confirmă caracterul profesional al bolii:
. . . . . . . . . .
a) Îmbolnăvirea profesională este cauzată de următorii factori de risc profesional:
. . . . . . . . . .
b) Descrierea detaliată a celor constatate la locul de muncă (postul de muncă, condiţia de muncă, operaţiuni îndeplinite de lucrător, factori de risc profesional de vecinătate):
. . . . . . . . . .
Documentele care atestă expunerea profesională: . . . . . . . . . .
c) Recomandări: . . . . . . . . . .
2. Se infirmă caracterul profesional al bolii:
. . . . . . . . . .
Motivele pentru care a fost infirmat caracterul profesional al bolii:
. . . . . . . . . .
Prezentul proces-verbal s-a întocmit în 7 exemplare.
| Data . . . . . . . . . . | Medicul de medicina muncii, . . . . . . . . . . |
Am primit un exemplar al prezentului proces-verbal şi am luat cunoştinţă de recomandările făcute, astăzi, data de mai jos.
| Data . . . . . . . . . . | Conducătorul unităţii, . . . . . . . . . . (semnătura de primire) |
ANEXA Nr. 4 (Anexa nr. 21 la normele metodologice)
FIŞĂ
de declarare a cazului de boală profesională BP2
Nr. . . . . . . . . . . din data . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . .
ZZ/LL/AAAA
Judeţul: . . . . . . . . . .
Localitatea: . . . . . . . . . .
Direcţia de sănătate publică: . . . . . . . . . .
Numele şi prenumele (cu iniţiala tatălui): . . . . . . . . . .
CNP |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|, cetăţenie: . . . . . . . . . .
Unitatea angajatoare (denumire completă): . . . . . . . . . .
Adresa completă a unităţii: . . . . . . . . . .
Cod CAEN1) . . . . . . . . . ., CIF . . . . . . . . . .
1) Din 4 cifre, conform Ordinului preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 601/2002 privind actualizarea Clasificării activităţilor din economia naţională – CAEN.
Secţia, atelierul, postul de lucru: . . . . . . . . . .
Cod ocupaţie actuală2) . . . . . . . . . .
Cod ocupaţie care a generat boala2) . . . . . . . . . .
2) Conform Ordinului ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 1.832/856/2011 privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România – nivel de ocupaţie (şase caractere), cu modificările şi completările ulterioare.
Status socioprofesional (pensionar de invaliditate, pensionar de vârstă, persoană cu handicap, angajat cu unul sau mai multe contracte de muncă): . . . . . . . . . .
Vechimea în ocupaţia care a generat boala: . . . . . . . . . .
Data semnalării: . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . .
Unitatea care a semnalat diagnosticul prezumtiv de boală profesională: . . . . . . . . . .
Diagnosticul de boală profesională precizat complet3) [codificarea radiologică în cazul diagnosticului de pneumoconioză4), codificare CIM]: . . . . . . . . . .
3) Denumire completă conform tabelului cu bolile profesionale cu declarare obligatorie în vigoare.
4) După caz.
Comisie de pneumoconioze: nr. registru/data: . . . . . . . . . .
Data declarării (anul, luna, ziua) . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . .
Factorul de risc profesional (circumstanţe): . . . . . . . . . .
Recomandări: . . . . . . . . . .
Bolnavul a decedat (da, nu): . . . . . . . . . ., dacă da, la ce dată: . . . . . . . . . .
Starea de gravitate (incapacitate temporară, incapacitate permanentă, neprecizată) . . . . . . . . . .
Rezultatul cercetării s-a consemnat în Procesul-verbal nr. . . . . . . . . . . din data . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . . .
Fişa de declarare a cazului de boală profesională BP2 s-a întocmit în 6 exemplare, pentru direcţia de sănătate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti, lucrătorul diagnosticat cu boală profesională, medicul de medicina muncii din clinica/secţia de medicina muncii sau cabinetul de medicina muncii din structura spitalelor care a semnalat îmbolnăvirea, inspectoratul teritorial de muncă, Centrul naţional de monitorizare a riscurilor din mediul comunitar – Secţia sănătate ocupaţională şi informare toxicologică din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică şi asiguratorul la nivel teritorial.
| Data completării: | Medic medicina muncii: . . . . . . . . . . Cod parafă: . . . . . . . . . . (semnătura şi parafa) |
ANEXA Nr. 5 (Anexa nr. 22 la normele metodologice)
TABEL
cu bolile profesionale cu declarare obligatorie
1. Cancer profesional
| Boala profesională | Factor de risc profesional*/proces tehnologic | |
| Cancer al cavităţii nazale şi al sinusurilor feţei | Alcool izopropilic (procedeul de fabricare cu acid concentrat a alcoolului izopropilic) | |
| Crom hexavalent şi compuşi | ||
| Formaldehidă | ||
| Nichel şi compuşi (lucrări care implică expunerea la pulberi, fumuri sau aerosoli rezultaţi la prăjirea şi la electrorafinarea matelor de nichel) | ||
| Pulbere de lemn de esenţă tare | ||
| Pulberi din piele tăbăcită | ||
| Radiu-226 şi produşii săi de dezintegrare | ||
| Radiu-228 şi produşii săi de dezintegrare | ||
| Cancer nazofaringian | Formaldehidă | |
| Pulbere de lemn de esenţă tare | ||
| Fabricarea cauciucului | ||
| Cancer laringian | Acizi anorganici tari (aerosoli) | |
| Azbest (actinolit, amosit, antofilit, crisotil, crocidolit, tremolit) | ||
| Cancer bronhopulmonar primitiv | Arsen şi compuşi anorganici (inhalarea de pulberi sau de vapori care conţin arsen, precum şi inhalarea de pulberi sau de vapori care conţin particule de arsenopirită auriferă) | |
| Azbest (actinolit, amosit, antofilit, crisotil, crocidolit, tremolit) | ||
| Beriliu şi compuşi | ||
| Bis (clorometil) eter (puritate tehnică) | ||
| Cadmiu şi compuşi | ||
| Clorometil-metileter (puritate tehnică) | ||
| Crom hexavalent şi compuşi (acidul cromic şi cromaţii sau bicromaţii alcalini sau alcalino-pământoşi, cromatul de zinc) | ||
| Dioxid de siliciu (pulbere respirabilă de silice cristalină) | ||
| Emisii de eşapament ale motoarelor diesel | ||
| Fabricarea carburii de siliciu (procedeul Acheson) | ||
| Fabricarea aluminiului | ||
| Fabricarea cauciucului | ||
| Fabricarea cocsului | ||
| Fumuri de sudură | ||
| Gaze muştar | ||
| Gazeificarea cărbunelui | ||
| Hidrocarburi aromatice policiclice prezente în funingine, gudron de cărbune sau smoală de huilă rezultate din distilarea cărbunelui | ||
| Nichel şi compuşi (lucrări care implică expunerea la pulberi, fumuri sau aerosoli rezultaţi la prăjirea şi la electrorafinarea matelor de nichel) | ||
| Oxizi de fier | ||
| Plutoniu | ||
| Radiaţii ionizante (X şi gama) | ||
| Radon şi produşi de dezintegrare ai radonului (inclusiv la mineritul subteran al hematitei) | ||
| Cancer gastric | Fabricarea cauciucului | |
| Radiaţii ionizante (X şi gama) | ||
| Cancer hepatic (carcinom hepatocelular, angiosarcom) şi al ductelor biliare intrahepatice | Clorură de vinil monomer | |
| 1,2-Dicloropropan | ||
| Plutoniu | ||
| Virusul hepatitic B | ||
| Virusul hepatitic C | ||
| Cancer osos (osteosarcom) | Plutoniu | |
| Radiu-224 şi produşii săi de dezintegrare | ||
| Radiu-226 şi produşii săi de dezintegrare | ||
| Radiu-228 şi produşii săi de dezintegrare | ||
| Radiaţii X şi gama | ||
| Cancer melanocitar al pielii sau buzelor (melanom) | Bifenili policlorinaţi | |
| Radiaţia solară | ||
| Radiaţii ultraviolete | ||
| Cancer nonmelanocitar al pielii sau buzelor: epiteliom spinocelular, epiteliom bazocelular, carcinom in situ (Boala Bowen) Leziuni epiteliale precanceroase (keratoza actinică) | Arsen şi compuşi anorganici (inhalarea de pulberi sau de vapori care conţin arsen, precum şi inhalarea de pulberi sau de vapori care conţin particule de arsenopirită auriferă) | |
| Hidrocarburi aromatice policiclice prezente în funingine, gudron de cărbune sau smoală de huilă rezultate din distilarea cărbunelui | ||
| Uleiurile minerale (activităţi profesionale care implică expunerea cutanată la uleiuri minerale care au fost utilizate în prealabil în motoarele cu ardere internă pentru a lubrifia şi a răci piesele mobile din motor) | ||
| Radiaţia solară | ||
| Radiaţii ultraviolete | ||
| Radiaţii X şi gama | ||
| Uleiuri de şist | ||
| Mezoteliom pleural | Azbest (actinolit, amosit, antofilit, crisotil, crocidolit, tremolit) | |
| Erionit | ||
| Fluoro-edenit | ||
| Vopsele cu adaos de azbest | ||
| Mezoteliom peritoneal | Azbest (actinolit, amosit, antofilit, crisotil, crocidolit, tremolit) | |
| Erionit | ||
| Fluoro-edenit | ||
| Vopsele cu adaos de azbest | ||
| Endoteliom (sarcomul Kaposi) | Virusul imunodeficienţei umane (HIV) tipul 1 | |
| Virusul herpetic al sarcomului Kaposi | ||
| Cancer renal | Tricloretilenă | |
| Radiaţii X şi gama | ||
| Cancer al vezicii urinare | Amine aromatice şi sărurile lor [4-aminobifenil şi sărurile sale (xenilamină); 4,4′-diaminobifenil şi sărurile sale (benzidină); 2-naftilamină şi sărurile sale; 4,4′-metilen bis (2-cloroanilină) şi sărurile sale (MBOCA); 3,3′-dimetoxibenzidină şi sărurile sale (o-dianisidină); 3,3′-dimetilbenzidină şi sărurile sale (o-toluidină); 4-cloro-2-metilanilină şi sărurile sale (p-cloro-o- toluidină); auramină (puritate tehnică)] | |
| Arsen şi compuşi anorganici | ||
| Coloranţi derivaţi din benzidină (CI direct black 38, CI direct blue 6, CI direct brown 95) | ||
| Fabricarea aluminiului | ||
| Fabricarea auraminei | ||
| Fabricarea cauciucului | ||
| Fabricare magenta | ||
| Orto-toluidină | ||
| Radiaţii X şi gama | ||
| Tricloretilenă | ||
| Cancer ocular | Radiaţii ultraviolete (procedee de sudare) | |
| Virusul imunodeficienţei umane (HIV) tipul 1 | ||
| Cancer cerebral şi al sistemului nervos central | Radiaţii X şi gama | |
| Cancer al tiroidei | Radioizotopi ai iodului, inclusiv I-131 | |
| Radiaţii X şi gama | ||
| Cancer ovarian | Azbest (actinolit, amosit, antofilit, crisotil, crocidolit, tremolit) | |
| Leucemie şi/sau limfom | 1,3-Butadienă | |
| Benzen | ||
| Fabricarea cauciucului | ||
| Formaldehidă | ||
| Fosfor-32 | ||
| Lindan | ||
| Pentaclorofenol | ||
| Produşi de fisiune, inclusiv stronţiu-90 | ||
| Toriu-232 şi produşii săi de dezintegrare | ||
| Virusul Epstein-Barr | ||
| Virusul hepatitic C | ||
| Virusul herpetic al sarcomului Kaposi | ||
| Virusul imunodeficienţei umane (HIV) tipul 1 | ||
| Virusul T-limfotropic uman (HTLV) tip 1 | ||
| Radiaţii X şi gama | ||
| Alte afecţiuni maligne cauzate de expunerea profesională obiectivată şi evaluată la unul sau mai mulţi agenţi din lista IARC (International Agency for Research on Cancer). | Agenţi cancerigeni cerţi din lista IARC |
* Agenţi cancerigeni.
2. Alte boli şi modificări hematologice nonmaligne profesionale
| Boala profesională | Factor de risc profesional | |
| Anemie | Ankylostoma duodenale | |
| Arsen şi compuşi | ||
| Benzen | ||
| Brucella | ||
| Butil de staniu | ||
| Cimen (paracimol) | ||
| Compuşi organofosforici şi organocloruraţi | ||
| Crezoli | ||
| Fosfor şi compuşi | ||
| Hidrocarburi alifatice halogenate (clorură de metil = monoclormetan, hexaclorciclohexan = lindan, tricloretilenă) | ||
| Hidrogen arseniat (arsină) | ||
| Medicamente | ||
| Mesitilen | ||
| Metilcelosolv | ||
| Monoxid de carbon | ||
| Naftalină | ||
| Nitro-, cloro- şi cloronitroderivaţi aromatici (monoclorbenzen, o-diclorbenzen, DDT, trinitrotoluen, pentaclorfenol) | ||
| p-Butilbenzen | ||
| Pirocatechină | ||
| Pirogalol | ||
| Plumb | ||
| Radiaţii ionizante | ||
| Silicat de etil | ||
| Trimetilbenzen (pseudocumen) şi alte hidrocarburi aromatice | ||
| Agranulocitoză | Benzen | |
| Radiaţii ionizante | ||
| Trinitrotoluen | ||
| Methemoglobinemie | Amino- şi nitroderivaţi | |
| Hidrogen arseniat | ||
| Oxizi de azot | ||
| Pirocatechină | ||
| Pirogalol | ||
| Rezorcină |
3. Afecţiuni psihice şi comportamentale profesionale
| Boala profesională | Factor de risc profesional | |
| Sindrom posttraumatic | Traumatisme cranio-cerebrale prin accident de muncă | |
| Sindrom de stres posttraumatic | Situaţii sau evenimente excepţionale stresante la locul de muncă |
4. Boli neurologice profesionale
| Boala profesională | Factor de risc profesional | |
| Sindrom de tunel carpian | Mişcări repetitive sau prelungite de flexie/extensie/ laterodeviaţie a pumnului sau de prehensiune palmo-digitală | |
| Presiune prelungită sau repetată pe podul palmei | ||
| Sprijin prelungit pe regiunea carpiană | ||
| Vibraţii mecanice transmise sistemului mână-braţ | ||
| Sindrom de tunel cubital Guyon (compresia nervului ulnar la nivelul articulaţiei pumnului) | Mişcări repetitive sau prelungite de extensie a pumnului sau de prehensiune a mâinii | |
| Presiune prelungită sau repetată pe podul palmei | ||
| Sprijin prelungit pe regiunea carpiană | ||
| Sindrom de tunel epitrohleo-olecranian (compresia nervului ulnar la nivelul cotului) | Sprijin prelungit pe faţa posterioară a cotului | |
| Sindrom de tunel radial (compresia nervului radial la nivelul cotului) | Mişcări repetitive la nivelul cotului | |
| Sindrom de compresie a nervului sciatic popliteu extern | Poziţie ghemuit prelungită | |
| Neuropatie | Acrilamidă | |
| Borrelia (maladia Lyme) | ||
| Brucella (bruceloza cronică) | ||
| Dicloracetilenă | ||
| Hexan | ||
| Mercur | ||
| N-metil-butil-cetonă | ||
| Plumb | ||
| Sulfură de carbon | ||
| Toluen | ||
| Virusul hepatitic C | ||
| Virusul varicelo-zosterian | ||
| Virusul SARS-CoV-2 | ||
| Vibraţii mecanice | ||
| Parkinsonism secundar | Mangan (dioxid de mangan) | |
| Mercur şi compuşi | ||
| Monoxid de carbon | ||
| Sulfură de carbon |
5. Boli profesionale ale analizatorului vizual
| Boala profesională | Factor de risc profesional | |
| Conjunctivită | Alergeni şi iritanţi profesionali | |
| Radiaţii infraroşii | ||
| Radiaţii ionizante | ||
| Virusuri, bacterii | ||
| Cheratită | Acid clorhidric | |
| Acid fluorhidric | ||
| Amoniac | ||
| Arsen şi compuşi | ||
| Benzochinone | ||
| Cianamidă calcică | ||
| Clor | ||
| Creozot | ||
| Crezoli | ||
| Dioxid de sulf | ||
| Etilen-oxid (oxid de etilenă) | ||
| Fenoli (fenol, pirocatechină, pirogalol, rezorcină) | ||
| Formiat de metil | ||
| Hidrochinonă | ||
| Hidrogen sulfurat | ||
| Piridine | ||
| Quinoleină | ||
| Alergeni şi iritanţi profesionali | ||
| Radiaţii infraroşii | ||
| Radiaţii ionizante | ||
| Radiaţii ultraviolete | ||
| Seleniu | ||
| Silicat de metil | ||
| Streptococcus suis | ||
| Sulfură de carbon | ||
| Virusuri | ||
| Cataractă | Dinitrocrezol | |
| Dinitrofenol | ||
| Etilen-oxid (oxid de etilenă) | ||
| Lasere | ||
| Microunde | ||
| Naftalină | ||
| Radiaţii infraroşii | ||
| Radiaţii ionizante | ||
| Radiaţii ultraviolete | ||
| Trinitrotoluen | ||
| Nistagmus | Iluminat inadecvat în mine | |
| Astenopie acomodativă | Suprasolicitări vizuale, în special în condiţii de iluminat necorespunzător cantitativ şi/sau calitativ | |
| Nevrită optică | Alcool alilic | |
| Alcool metilic (metanol) | ||
| Arsen şi compuşi | ||
| Hidrocarburi alifatice halogenate | ||
| Mercur | ||
| Naftalină | ||
| Nitro- şi aminoderivaţi aromatici | ||
| Piridine | ||
| Sulfură de carbon | ||
| Taliu | ||
| Ambliopie Diplopie Amauroză | Bromură de metil (monobrommetan) | |
| Carbamaţi heterociclici anticolinesterazici | ||
| Clorură de metil (monoclormetan) | ||
| Compuşi organofosforici | ||
| Fosfaţi, pirofosfaţi, tiofosfaţi, fosforamide | ||
| Hidrogen fosforat (fosfină, trihidrură de fosfor) | ||
| Monoxid de carbon | ||
| Sulfură de carbon | ||
| Taliu | ||
| Uveită Endoftalmie | Streptococcus suis | |
| Boli oftalmologice cauzate de agenţi nemenţionaţi anterior, dacă pot fi documentate cu date de literatură şi se stabileşte legătura de cauzalitate între expunere şi boală | Alţi agenţi nemenţionaţi anterior, dacă se stabileşte legătura de cauzalitate între expunere şi boală, documentată cu date de literatură ştiinţifică |
6. Boli profesionale ale analizatorului auditiv
| Boala profesională | Factor de risc profesional | |
| Hipoacuzie1 | Zgomot mai mare sau egal cu 85 dB (A) | |
| Substanţe chimice ototoxice (arsen, bromură de metil, n-butil alcool, compuşi organomercuriali, mangan, mercur, monoxid de carbon, plumb, stiren, sulfură de carbon, toluen, tricloretilenă) | ||
| Explozii cu afectarea timpanului | ||
| Scântei sau metale topite ce determină perforaţii ale timpanului | ||
| Traumă barometrică | ||
| Traumatisme cu interesarea urechii medii şi a timpanului | ||
| Traumatisme cu interesarea stâncii temporale | ||
| Curent electric |
1 Hipoacuzia profesională este scăderea permanentă a pragului auditiv peste 35 dB (media aritmetică a valorilor la frecvenţele de 500, 1000, 2000, 4000 Hz în conducerea aeriană), fără corecţie de presbiacuzie, în general simetrică şi bilaterală, de cauză profesională.
7. Boli profesionale ale aparatului cardiovascular
| Boala profesională | Factor de risc profesional | |
| Sindrom Raynaud | Clorură de vinil | |
| Răşini epoxidice | ||
| Vibraţii mecanice transmise sistemului mână-braţ | ||
| Varice ale membrelor inferioare complicate cu tulburări trofice sau cu tromboflebite | Ortostatism prelungit static sau asociat cu manipulare de greutăţi | |
| Tromboflebita de efort a membrelor superioare | Efort cu mişcări ample ale membrelor superioare | |
| Tromboflebita profundă a membrelor inferioare | Poziţie şezând prelungită la conducătorii profesionişti de vehicule şi utilaje |
8. Boli profesionale ale aparatului respirator
| Boala profesională | Factor de risc profesional | |
| Silicoză cronică | Dioxid de siliciu liber cristalin | |
| Silicoză acută (silicoproteinoză) | ||
| Silicotuberculoză | Dioxid de siliciu liber cristalin | |
| Pneumoconioza minerului la cărbune | Cărbune | |
| Azbestoză | Azbest (actinolit, amosit, antofilit, crisotil, crocidolit, tremolit) | |
| Pneumoconioze | Bariu (baritoză), caolin (caolinoză), fier (sideroză), grafit (grafitoză), mică (micatoză), nefelina apatita, negru de fum, olivina (olivinoză), pământ de diatomee, perlit, roci şistoase (shale), staniu (stanoză), sticlă vitroasă, talc (talcoză), vermiculită, zeolit | |
| Pneumoconioze mixte | Pulberi anorganice mixte | |
| Aluminoză | Aluminiu | |
| Pneumopatie interstiţială difuză (PID)/Fibroză pulmonară | Agenţi biologici | |
| Antimoniu/Stibiu (stibioză) | ||
| Ardezie | ||
| Beriliu | ||
| Carburi metalice (frite) | ||
| Clorură de vinil | ||
| Cobalt | ||
| Medicamente (unele citostatice) | ||
| Metale grele (crom, nichel, cobalt, molibden, titan) | ||
| Oxizi de ceriu | ||
| Radiaţii ionizante | ||
| Substanţe chimice (gaze, fumuri şi vapori) – inclusiv gaze de furnal, gaze de sudură | ||
| Şisturi | ||
| Uleiuri minerale | ||
| Virusul SARS-CoV-2 | ||
| Pleurezie benignă | Azbest (actinolit, amosit, antofilit, crisotil, crocidolit, tremolit) | |
| Îngroşări pleurale difuze | Azbest (actinolit, amosit, antofilit, crisotil, crocidolit, tremolit) | |
| Îngroşări pleurale localizate (plăci pleurale) | Azbest (actinolit, amosit, antofilit, crisotil, crocidolit, tremolit) | |
| Atelectazii rotunde | Azbest (actinolit, amosit, antofilit, crisotil, crocidolit, tremolit) | |
| Bisinoză | Bumbac, cânepă, in, iută, sisal, capoc | |
| Pneumonită de hipersensibilitate (alveolita alergică extrinsecă) | Agenţi biologici (bacterii, fungi, protozoare) care contaminează pulberi vegetale (trestie de zahăr, malţ, boia, plută, celuloză de hârtie, praf de lemn), brânzeturi (maturare), mezeluri | |
| Antigene proteice provenite de la animale, păsări şi insecte | ||
| Enzime de Bacil subtilis din detergenţi, enzime proteolitice din soluţii de curăţat | ||
| Substanţe chimice cu greutate moleculară mică: izocianaţi, anhidride, piretroide, anhidrida trimelitică, medicamente (azatioprina, 6-mercaptopurina, beta-blocante, busulfan, fluoxetina, nitrofurantoin, procarbazina, fenitoina) | ||
| Febră de fum | Fumuri de zinc, cupru, cadmiu, crom, mangan, nichel, staniu | |
| Febra produsă de fumuri de polimeri | Fumuri de polimeri | |
| Sindromul toxic al pulberilor organice (boala de siloz) | Pulberi organice | |
| Bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC) (inclusiv la lucrătorii fumători) | Azbest | |
| Dioxid de siliciu liber cristalin | ||
| Gaze diesel | ||
| Produşi de combustie | ||
| Pulberi organice | ||
| Substanţe chimice (gaze, fumuri şi vapori) | ||
| Alte pulberi anorganice | ||
| Rinite | Alergeni respiratori profesionali | |
| Iritanţi respiratori profesionali | ||
| Ulcer nazal şi/sau perforaţia septului nazal | Acid clorhidric | |
| Acid fluorhidric | ||
| Arsen şi compuşi | ||
| Clorură de potasiu | ||
| Clorură de sodiu | ||
| Crom şi compuşi | ||
| Lemn (pulberi) | ||
| Laringită | Alergeni respiratori profesionali | |
| Iritanţi respiratori profesionali | ||
| Suprasolicitare vocală profesională cronică | ||
| Noduli ai corzilor vocale („nodulii cântăreţilor”) | Suprasolicitare vocală profesională cronică | |
| Iritaţie acută a căilor aeriene: – edem laringian – edem pulmonar – sindromul de detresă respiratorie acută/ARDS (Acute Respiratory Distress Syndrome) – bronşită acută | Substanţe chimice (gaze, fumuri, vapori, aerosoli) | |
| Sindrom de disfuncţie reactivă de căi aeriene (RADS = Reactive airways dysfunction syndrome) | Produşi de combustie | |
| Substanţe chimice (gaze, fumuri şi vapori) | ||
| Astm bronşic alergic (inclusiv la lucrătorii cu teren atopic şi la lucrătorii fumători) | Alergeni respiratori profesionali | |
| Astm bronşic nonalergic (iritativ) (inclusiv la lucrătorii cu teren atopic şi la lucrătorii fumători) | Iritanţi respiratori profesionali | |
| Bronşită cronică (inclusiv la lucrătorii fumători) | Azbest | |
| Dioxid de siliciu liber cristalin | ||
| Gaze diesel | ||
| Produşi de combustie | ||
| Pulberi organice | ||
| Substanţe chimice (gaze, fumuri şi vapori) | ||
| Alte pulberi anorganice | ||
| Bronşiolită obliterantă | Gaze diesel | |
| Produşi de combustie | ||
| Substanţe chimice (gaze, fumuri şi vapori) | ||
| Pneumopatie cauzată de sisteme de aer condiţionat şi de umidifiere a aerului | Agenţi infecţioşi vehiculaţi prin sistemele de aer condiţionat şi de umidifiere a aerului | |
| Pneumonie chimică | Substanţe chimice (gaze, fumuri şi vapori), uleiuri minerale (pneumonia lipoidică), parafină (pneumonia lipoidică) | |
| Emfizem pulmonar | Efort respirator cronic (la suflători) | |
| Boli respiratorii cauzate de agenţi nemenţionaţi anterior, dacă pot fi documentate cu date de literatură şi se stabileşte legătura de cauzalitate între expunere şi boală | Alţi agenţi nemenţionaţi anterior, dacă se stabileşte legătura de cauzalitate între expunere şi boală, documentată cu date de literatură ştiinţifică |
9. Boli profesionale ale ficatului
| Boala profesională | Factor de risc profesional | |
| Hepatită toxică | Substanţe chimice hepatotoxice: arsen şi compuşi, brombenzen, clorură de vinil, crezoli, dinoseb, dinoterbe, eter clormetilic, eter dicloretilic, etilenclorhidrină, fenoli, halotan, hidrocarburi alifatice halogenate, ioxinil, nitro- şi cloronitroderivaţi aromatici | |
| Hepatită infecţioasă | Amoebe | |
| Brucella | ||
| Rickettsii (febra Q) | ||
| Virusuri hepatitice | ||
| Boli ale ficatului cauzate de agenţi nemenţionaţi anterior, dacă pot fi documentate cu date de literatură şi se stabileşte legătura de cauzalitate între expunere şi boală | Alţi agenţi nemenţionaţi anterior, dacă pot fi documentaţi cu date de literatură şi se stabileşte legătura de cauzalitate între expunere şi boală |
10. Boli profesionale ale pielii şi ţesutului subcutanat
| Boala profesională | Factor de risc profesional | |
| DERMATITĂ ALERGICĂ DE CONTACT | ||
| a) Eczemă alergică de contact | Adezivi | |
| Alimente în contact cu pielea (antigene animale şi vegetale) | ||
| Biocide, cauciuc, detergenţi, esenţe aromate, explozivi, fotoprotectoare, gaze de luptă, răşini naturale şi sintetice (monomeri), revelatori fotografici, substanţe de contrast, substanţe de curăţat, uleiuri de răcire | ||
| Coloranţi | ||
| Cosmetice | ||
| Medicamente (unele anestezice de contact, antibiotice, antifungice imidazolice, chinină, corticoizi, nitrofurazonă, sulfamide) în contact cu pielea | ||
| Metale şi compuşii lor | ||
| Plante (cu excepţia alimentelor) | ||
| Solvenţi organici | ||
| b) Eczemă fotoalergică de contact | Fotoalergeni | |
| c) Dermatită alergică de contact la proteine | Proteine vegetale şi animale | |
| d) Eritrodermie | Insectofuncigide arsenicale şi mercuriale | |
| Tetracloretilenă | ||
| Tricloretilenă | ||
| e) Eritem polimorf | Alergeni ce induc eritem polimorf: plante (Artemisia vulgaris, Primula, Toxidendron), lemn exotic (Dalbergia nigra, Eucalyptus, Saligna), factori chimici (etilendiamină, tricloretilenă, triclortoluen, clorură de cobalt), dezinfectanţi (formaldehidă, thiomersal), medicamente (econazol nitrat, balsam de Peru, sulfamide, neomicină, scopolamină), răşini epoxi, parfumuri | |
| f) Erupţie lichenoidă | Alergeni ce induc erupţii lichenoide: fenildiamină, hidrochinonă, metilaminofenol, hidroxilamină, metale (arsenic, nichel, crom), aditivi de cauciuc, răşini epoxi, coloranţi textili, alfa-amilaze | |
| g) Dermatită limfomatoidă | Alergeni ce induc dermatită limfomatoidă: plante (alcaloizi vegetali), metale (aur, crom, nichel), dezinfectanţi (formaldehidă, glutaraldehidă), coloranţi, diamino-difenilmetani, etilen-a-diamină, mecaptobenzotiazol, tetrametilthiuram | |
| h) Dermatită purpurică de contact | Adjuvanţi ai cauciucului | |
| Coloranţi (de tipul Disperse şi Basic, parafenilendiamină şi derivaţi, coloranţi de tip azo-) | ||
| Cumarine | ||
| Dimetilol-dihidroxi-etilenuree, dimetilol-dihidroxi-propilenuree, dimetilol-propilenuree, tetrametilol-acetilendiuree | ||
| Fibre de sticlă | ||
| Lână | ||
| Medicamente (balsam de Peru, aprotinină, chinidină, flavonoide, mefenazină, peroxid de benzoil) | ||
| Plante (muşchi de copac, păstârnac, ţelină, morcov, plante ornamentale, sumac) | ||
| Răşini melamin-formaldehidice, răşini ureo-formaldehidice | ||
| Sulfură de carbon, tetrametilol-acetilendiuree | ||
| i) Dermatită de contact sistemică | Alergeni ce induc dermatită de contact sistemică: ciment, plante (de exemplu, ricin), răşini epoxidice, lacuri, vopsele, solvenţi organici, parafenilendiamină, paraaminoazobenzen, mercaptobenzotiazol, ulei anticoroziv, lichid antigel, lichid de răcire, biocide, medicamente (sulfamide, benzocaidă, procaină, betacaină, antihistaminice, teofilină, aminofilină, hidrocortizon) | |
| DERMATITĂ ORTOERGICĂ DE CONTACT | ||
| a) Dermatită de uzură | Microtraumatisme repetate | |
| Pulberi anorganice (de ciment, metalice, minerale, vată de sticlă, zgură), pulberi organice (lemn), microtraumatisme repetate | ||
| Pulberi organice (lemn) | ||
| b) Dermatită iritativă | Acizi, baze, săruri de metale, reactivi chimici, produse petroliere, săpunuri | |
| Alimente în contact cu pielea (antigene animale şi vegetale) | ||
| Ciment | ||
| Cosmetice | ||
| Detergenţi | ||
| Lână de sticlă | ||
| Medicamente | ||
| Plante (cu excepţia alimentelor) | ||
| Solvenţi organici | ||
| Uleiuri şi lubrifianţi | ||
| Umezeală („eczemă menajeră”) | ||
| Zgură | ||
| c) Dermatită caustică (arsură chimică) | Acizi şi baze tari (caustici) | |
| Alumino-silicaţi de calciu (ciment) | ||
| Arsen şi compuşi | ||
| Fosfor şi compuşi | ||
| Var nestins (oxid de calciu) | ||
| d) Dermatită fototoxică de contact | Substanţe fototoxice: creozot, gudron, asfalt, bitum, smoală, antracen, medicamente (fenotiazine, sulfamide, cicline), psoraleni, plante (păstârnac, ţelină, morcov, lămâie, mandarină, portocală), coloranţi, parfumuri (bergamotă, lavandă) | |
| Dermatită de contact mixtă (alergică şi iritativă) | Alergeni şi iritanţi cutanaţi | |
| Urticarie, angioedem (edem Quincke), şoc anafilactic | Alergeni ce induc urticarie: alimente, produse animaliere, conservanţi, antiseptice, medicamente, metale, îmbrăcăminte, altele (amoniac, silicat de sodiu, amidon de porumb) | |
| Presiune cutanată | ||
| Spectrul solar (radiaţii infraroşii, vizibile şi ultraviolete) | ||
| Temperaturi extreme | ||
| Vibraţii | ||
| Urticarie de contact | Latex (cauciuc natural), produse alimentare (făină, fructe, vegetale), epiteliu animale | |
| Radiodermită | Radiaţii ionizante | |
| Erupţii acneiforme profesionale | Petrol şi derivaţii lor (petrol brut, uleiuri minerale industriale, kerosen), gudron de huilă şi derivate (ulei de huilă, creozot, smoală), hidrocarburi aromate (naftenele polihalogenate, compuşi clorofenolici, tetraclorodibenzo-p-dioxin, dicloroanilină, hexaclorură de benzen, difenili policlorinati), zgură, asfalt, factori fizici (căldură, umezeală), factori mecanici, detergenţi, agenţi infecţioşi | |
| Porfirie cutanată tardivă | Hidrocarburi aromatice (din gudroane, smoală), tetraclorodibenzodioxină, policlorodifenoli, policlorură de vinil (monomeri), hexaclorobenzen, alcool, medicamente (estrogeni, griseofulvină, barbiturice) | |
| Virusul hepatitic C, HIV | ||
| Vitiligo | Alachlor (Lasso) – acetanilidă ierbicidă Aldehidă cinamică p-terţ-Amilfenol Benzoil peroxid (peroxid de benzoil) p-terţ-Butil-catechol p-terţ-Butil-fenol (PTBP) 2-terţ-Butil-4-metoxi-fenol Carbyne – ierbicid carbamat Clioquinol Clorură de mercuramoniu p-Crezol Diizopropil-fluorofosfat 2- şi 4-Fenilfenol (o- şi p-fenilfenol) Fizostigmină (eserină) p-Izopropil-catechol Hidrochinonă β-Mercaptoetilamină HCl (MEA) N-(2-Mercaptoetil)-dimetilamină HCl (MEDA) p-Metil-catechol Monobenzil-eter de hidrochinonă (MBEH) Monoetil-eter de hidrochinonă (p-etoxifenol) Monometil-eter de hidrochinonă (p-metoxifenol = p-hidroxianisol) p-Nonilfenol p-Octilfenol Octadecilfenol Peroxid de hidrogen (apă oxigenată) Pirocatechol (pirocatechină, 1,2-benzendiol, 1,2-dihidroxibenzen) Răşini fenol-formaldehidice (de exemplu: p-terţ-butil-fenol- formaldehidă) Rezorcină N, N`, N„-Trietilen-tiofosforamidă (Thio-TEPA) | |
| Ulceraţii cutaneo-mucoase profesionale | Crom, produse alcaline, antimoniu, beriliu, clorură de zinc, ciment, mercur, arsenic | |
| Onicopatii profesionale | Factori infecţioşi, factori fizici şi mecanici, factori chimici (acizi, baze, ciment, săruri de crom, tanin, uleiuri minerale, cloralhidrat, formaldehidă, săruri mercuriale, sublimat coroziv, binitrotoluen, trinitrotoluen, acid dinitrosalicilic, dinitrobenzen, fenilendiamină, dinobutan, formol, gudron) | |
| Alopecii profesionale | Radiaţii ionizante, factori chimici (taliu, borat de sodiu, dimeri de neopren, cupru, cobalt, acid picric, dinobutan, trinitrotoluen), posttraumatic | |
| Boli ale pielii şi ţesutului subcutanat cauzate de agenţi nemenţionaţi anterior | Alţi agenţi nemenţionaţi anterior, dacă se stabileşte legătura de cauzalitate între expunere şi boală, documentată cu date de literatură ştiinţifică | |
11. Boli profesionale ale sistemului musculo-scheletic şi ale ţesutului conjunctiv
| Boala profesională | Factor de risc profesional | |
| ARTICULAŢIA PUMNULUI | ||
| Sinovite | Mişcări repetitive2 ale articulaţiei pumnului | |
| Suprasolicitarea3 articulaţiei pumnului | ||
| Poziţii extreme4 ale articulaţiei pumnului | ||
| Acţiunea combinată a celor trei factori de risc | ||
| Tendinite. Tenosinovite. Peritendinite | Mişcări repetitive2 ale articulaţiei pumnului | |
| Suprasolicitarea3 articulaţiei pumnului | ||
| Poziţii extreme4 ale articulaţiei pumnului | ||
| Acţiunea combinată a celor trei factori de risc | ||
| Tenosinovita stiloidei radiale (de Quervain) | Mişcări repetitive2 ale articulaţiei pumnului | |
| Suprasolicitarea3 articulaţiei pumnului | ||
| Poziţii extreme4 ale articulaţiei pumnului | ||
| Acţiunea combinată a celor trei factori de risc | ||
| Tenosinovita cronică a mâinii şi articulaţiei pumnului | Mişcări repetitive2 ale articulaţiei pumnului | |
| Suprasolicitarea3 articulaţiei pumnului | ||
| Poziţii extreme4 ale articulaţiei pumnului | ||
| Acţiunea combinată a celor trei factori de risc | ||
| Osteonecroza semilunarului (boala Kienbock) | Vibraţii mecanice transmise sistemului mână-braţ, traumatisme provocate de utilizarea manuală de unelte percutante | |
| Osteonecroza scafoidului carpian (B. Kolher) | Vibraţii mecanice transmise sistemului mână-braţ, traumatisme provocate de utilizarea manuală de unelte percutante | |
| ANTEBRAŢ | ||
| Tendinite | Mişcări repetitive2 ale antebraţului | |
| ARTICULAŢIA COTULUI | ||
| Bursita olecraniană acută | Poziţii vicioase prelungite5 (presiune prelungită la nivelul feţei posterioare a cotului) | |
| Microtraumatisme mecanice repetate6 | ||
| Bursita olecraniană cronică | Poziţii vicioase prelungite5 (presiune prelungită la nivelul feţei posterioare a cotului) | |
| Microtraumatisme mecanice repetate6 | ||
| Artroza cotului | Vibraţii mecanice transmise sistemului mână-braţ | |
| Epicondilita cotului | Mişcări repetitive2 de prehensiune sau mişcări repetitive de extensie a mâinii pe antebraţ sau mişcări repetitive de supinaţie şi pronosupinaţie | |
| Epicondilita medială sau cotul jucătorului de golf | Suprasolicitarea3 articulaţiei cotului | |
| Epicondilita laterală sau cotul tenismenului | Suprasolicitarea3 articulaţiei cotului | |
| ARTICULAŢIA UMĂRULUI | ||
| Tendinopatia coafei rotatorilor (umăr dureros) | Manipulare manuală de mase7 | |
| Mişcări de menţinere a umărului în abducţie | ||
| Mişcări repetitive2 de ridicare (abducţie) a braţului | ||
| ARTICULAŢIA COXO-FEMURALĂ | ||
| Coxartroză | Microtraumatisme repetate6 | |
| Manipulare manuală de mase7 | ||
| ARTICULAŢIA GENUNCHIULUI | ||
| Leziuni cronice degenerative ale meniscului | Poziţii vicioase prelungite5 | |
| Microtraumatisme repetate6 | ||
| Mişcări repetitive2 ale articulaţiei genunchiului | ||
| Bursita prepatelară a genunchiului | Poziţii vicioase prelungite5 (presiune prelungită pe genunchi) | |
| Tendinite rotuliene | Mişcări repetitive2 şi prelungite de extensie sau flexie | |
| Gonartroză | Microtraumatisme repetate6 | |
| Manipulare manuală de mase7 | ||
| Mişcări repetitive2 ale articulaţiei genunchiului | ||
| TENDON AHILE | ||
| Tendinita achileană | Poziţii vicioase prelungite5 (poziţie prelungită pe vârfuri) | |
| COLOANA VERTEBRALĂ | ||
| Discopatie cervicală, inclusiv hernia de disc cervicală | Poziţii vicioase prelungite5 ale coloanei cervicale în flexie, extensie, aplecare laterală, rotaţie | |
| Mişcări repetitive2 ale membrelor superioare | ||
| Manipulare manuală de mase7 | ||
| Vibraţii mecanice transmise întregului corp | ||
| Deformări ale coloanei vertebrale cervicale | Manipulare manuală de mase7 | |
| Discopatie toracală, inclusiv hernia de disc toracală | Poziţii vicioase prelungite5 ale coloanei cervicale | |
| Manipulare manuală de mase7 | ||
| Vibraţii mecanice transmise întregului corp | ||
| Deformări ale coloanei vertebrale toracale | Manipulare manuală de mase7 | |
| Discopatii lombare, inclusiv hernia de disc lombară | Manipulare manuală de mase7 | |
| Vibraţii mecanice transmise întregului corp | ||
| Suprasolicitarea3 prin supraîncordări, presiuni, torsiuni, tracţiuni | ||
| Deformări ale coloanei vertebrale lombare | Manipulare manuală de mase7 | |
| Poziţii vicioase prelungite5 ale coloanei lombare | ||
2 Mişcări repetitive: mişcări efectuate prin repetarea aceluiaşi gest, cu o frecvenţă impusă ca număr de acţiuni pe minut şi cu o durată a ciclului egală sau mai mică de 30 de secunde.
3 Suprasolicitări musculoscheletice: solicitarea excesivă prin supraîncordări, presiuni, torsiuni, tracţiuni.
4 Poziţii extreme: posturi cu caracter nefiresc ale aparatului musculoscheletic ce suprasolicită diferite segmente ale organismului.
5 Poziţii vicioase prelungite: postura incorectă prelungită ce determină stres mecanic asupra unor porţiuni ale aparatului musculoscheletic.
6 Microtraumatisme repetate: traumatisme de mică intensitate care prin repetare frecventă pot deveni cauza unei boli profesionale.
7 Manipulare manuală de mase: se înţelege orice tip de transport sau susţinere a unei mase de către unul ori mai mulţi lucrători, inclusiv ridicarea, aşezarea, împingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase, care, datorită caracteristicilor acesteia sau condiţiilor ergonomice necorespunzătoare, prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare.
12. Boli profesionale ale aparatului excretor
| Boala profesională | Factor de risc profesional | |
| Nefropatie toxică | Acrilonitril | |
| Aldrin | ||
| Benzochinone | ||
| Butil-toluen terţiar | ||
| Clor | ||
| Crezoli | ||
| Cumen | ||
| N, N-Dimetilformamidă | ||
| Dimetilsulfat | ||
| Dioxan | ||
| Eter etilic | ||
| Eteri de glicoli | ||
| Etil-benzen | ||
| Etilenclorhidrină | ||
| Etilenglicol şi derivaţi | ||
| Fenoli şi derivaţii lor halogenaţi şi nitraţi | ||
| Fosfor şi compuşi | ||
| β-Propiolactonă | ||
| Hidrazine | ||
| Hidrocarburi halogenate alifatice | ||
| Hidrogen arseniat | ||
| Metale grele şi compuşi (cadmiu, crom, mercur, plumb, vanadiu şi altele) | ||
| Nitro- şi cloronitroderivaţi aromatici | ||
| Paraquat (dipiridillium) | ||
| Piridine | ||
| Pirogalol | ||
| Silicat de metil şi de etil | ||
| Stiren | ||
| Tetralină (tetrahidronaftalină) | ||
| Triazine | ||
| Nefropatie infecţioasă | Brucella | |
| Hantavirus | ||
| Mycobacterium tuberculosis | ||
| Streptococ beta-hemolitic din grupul A | ||
| Boli ale aparatului excretor cauzate de agenţi nemenţionaţi anterior | Alţi agenţi nemenţionaţi anterior, dacă se stabileşte legătura de cauzalitate între expunere şi boală, documentată cu date de literatură ştiinţifică |
13. Boli profesionale cauzate de expunerea la agenţi fizici neclasificate anterior
| Boala profesională | Factor de risc profesional | |
| Colaps caloric, crampe calorice, şoc caloric | Microclimat cald | |
| Hipotermie, degerături | Microclimat rece | |
| Îmbolnăviri datorate compresiunilor sau decompresiunilor | Presiuni atmosferice crescute (hiperbarism) sau scăzute (hipobarism) | |
| Boala de vibraţii: – sindrom osteo-musculo-articular – sindrom digestiv – sindromul Raynaud – sindrom neurologic | Vibraţii mecanice | |
| Sindrom acut de iradiere | Radiaţii ionizante | |
| Sindroame neuro-cardio-vasculare şi endocrine | Câmpuri electrice şi magnetice | |
| Radiaţii electromagnetice neionizante din banda microunde şi radiofrecvenţă |
14. Boli profesionale, inclusiv complicaţiile şi sechelele lor, induse de agenţi biologici
| Boala profesională | Factor de risc profesional** | |
| BOLI INFECŢIOASE BACTERIENE | ||
| Tuberculoză (pleuropulmonară şi extrapulmonară) | Mycobacterium tuberculosis, Mycobacterium africanum, Mycobacterium bovis, Mycobacterium caprae (Mycobacterium tuberculosis subsp. caprae), Mycobacterium microti, Mycobacterium pinnipedii | |
| Ulcer Buruli | Mycobacterium ulcerans | |
| Lepră | Mycobacterium leprae | |
| Erizipel cutanat | Erysipelothrix rhusiopathiae | |
| Boala Lyme | Borrelia burgdorferi | |
| Tularemie | Francisella tularensis | |
| Leptospiroză | Leptospira | |
| Bruceloză | Specii de Brucella (Brucella melitensis, abortus, suis, canis, inopinata) | |
| Tetanos | Clostridium tetani | |
| Antrax | Bacillus anthracis | |
| Febră purpurie | Rickettsia australis, Rickettsia conorii, Rickettsia heilongjiangensis, Rickettsia japonica, Rickettsia rickettsii, Rickettsia sibirica | |
| Tifos | Rickettsia typhi | |
| Tifos exantematic de păduche | Rickettsia prowazekii | |
| Ricketsioze transmise prin acarieni | Rickettsia akari, Orientia tsutsugamushi (Rickettsia tsutsugamushi) | |
| Febră tifoidă | Salmonella typhi | |
| Dizenterie bacilară | Shigella dysenteriae (tip 1) | |
| BOLI INFECŢIOASE VIRALE | ||
| Hepatita acută A | Virusul hepatitic A | |
| Hepatita acută B | Virusul hepatitic B | |
| Hepatita acută C | Virusul hepatitic C | |
| Hepatita acută E | Virusul hepatitic E | |
| Hepatita cu virusul D | Virusul hepatitic D | |
| Infecţia HIV/SIDA (sindromul imunodeficienţei umane dobândite) | Virusul imunodeficienţei umane (HIV) | |
| Rabie | Lyssavirusul liliacului australian, Lyssavirus Duvenhage, Lyssavirusul liliacului european 1, Lyssavirusul liliacului european 2, Lyssavirusul liliacului Lago, Lysavirus Mokola, Lyssavirus de rabie | |
| Varicelă | Virusul varicelo-zosterian | |
| Rujeolă | Virusul rujeolic | |
| Infecţia cu virusul SARS-CoV-2 (COVID-19) | Virusul SARS-CoV-2 | |
| Infecţia cu virusul SARS | Virusul SARS | |
| Sindromul respirator din Orientul Mijlociu | Coronavirus asociat sindromului respirator din Orientul Mijlociu (virusul MERS) | |
| Sindromul pulmonar cu hantavirus | Ortohantavirus Andes (specia de hantavirus care provoacă sindromul pulmonar cu hantavirus [HPS], Ortohantavirus Bayou, Ortohantavirus Black Creek Canal, Ortohantavirus Cano Delgadito, Ortohantavirus El Moro Canyon, Ortohantavirus Laguna Negra, Ortohantavirus Sin Nombre | |
| Febră hemoragică cu sindrom renal | Ortohantavirus Dobrava-Belgrade, Ortohantavirus Hantaan, Ortohantavirus Seul | |
| Febră hemoragică | Ortonairovirus Crimeea-Congo | |
| Melioidoză | Burkholderia pseudomallei (Pseudomonas pseudomallei) | |
| Glanders | Burkholderia mallei (Pseudomonas mallei) | |
| Psitacoză | Chlamydia psittaci (Chlamydophila psittaci) (tulpini aviare) | |
| Infecţii cu Escherichia coli producătoare de toxine Shiga | Escherichia coli, tulpinile verocitotoxigenice (de exemplu, O157:H7 sau O103) | |
| Poliomielită | Poliovirus tip 2 | |
| Febre hemoragice cu arenavirus | Virusul Mammarena brazilian, virusul Mammarena Chapare, virusul Mammarena Flexal, virusul Mammarena Guanarito, virusul Mammarena Junin, virusul Mammarena Lassa, virusul Mammarena Lujo, virusul Mammarena Machupo | |
| Boala Denga | Virusul Denga | |
| Febră hemoragică | Virusul Denga, virusul Ebola, virusul Marburgvirus Marburg, virusul febrei hemoragice Omsk | |
| Boala din pădurea Kyasanur | Virusul bolii de pădure Kyasanur | |
| Encefalite transmise prin căpuşe | Virusul encefalitei transmise de căpuşe (subtip din Europa Centrală), virusul encefalitei transmise de căpuşe (subtip din Extremul Orient), virusul encefalitei transmise de căpuşe (subtip siberian) | |
| Alte encefalite | Virusul encefalitei japoneze, virusul encefalitei ecvine de est, virusul encefalitei Valea Murray (virusul encefalitei Australia), virusul encefalitei St. Louis, virusul encefalitei ruse de primăvară-vară | |
| Encefalomielite | Virusul encefalomielitei ecvine venezuelene, virusul encefalomielitei ecvine vest-americane | |
| Febra galbenă | Virusul febrei galbene | |
| Gripa | Virusuri gripale | |
| Variolă | Virusul variolei | |
| Alte boli virale | Virusul Rocio, virusul Absettarov, virusul Hanzalova, virusul Hypr, virusul Kumlinge, virusul Mucambo, virusul Alfaherpesvirus Macacine 1 (Herpesvirus simiae, virusul Herpes B), Henipavirus Hendra, Henipavirus Nipah, virusul Mammarena Whitewater Arroyo, virusul bolii Louping, virusul Powassan, virusul Negishi, virusul Wesselsbron, virusul febrei Nil de Vest, virusul Monkeypox, virusul T limfotropic 2 primate (virus celule T limfotropice umane, tip 2), virusul Cabassou, virusul Chikungunya, virusul Everglades, virusul Mayaro, virusul Ndumu, virusul Tonate | |
| BOLI PARAZITARE | ||
| Amibiază | Entamoeba histolitica | |
| Toxoplasmoză | Toxoplasma gondii | |
| Echinococoză | Echinococcus | |
| Schistosomiază | Schistosoma | |
| Echinococoză chistică | Echinococcus granulosus | |
| Echinococoză alveolară | Echinococcus multilocularis | |
| Echinococoza unichistică neotropicală | Echinococcus oligarthrus | |
| Echinococoza unichistică neotropicală | Echinococcus vogeli | |
| Leishmanioză | Leishmania braziliensis, Leishmania donovani, Leishmania guyanensis (Viannia guyanensis), Leishmania infantum (Leishmania chagasi), Leishmania panamensis (Viannia panamensis) | |
| Meningoencefalită | Naegleria fowleri | |
| Cisticercoza | Taenia solium | |
| Tripanosomiaza africană (boala somnului) | Trypanosoma brucei rhodesiense | |
| Boala Chagas | Trypanosoma cruzi | |
| INFECŢII FUNGICE (MICOZE) | ||
| Aspergiloză | Aspergillus | |
| Coccidioză | Coccidioides immitis | |
| Histoplasmoză | Histoplasma capsulatum | |
| Sporotricoză | Sporothrix schenkii | |
| Alte infecţii fungice | Blastomyces dermatitidis (Ajellomyces dermatitidis), Blastomyces gilchristii, Coccidioides posadasii, Histoplasma capsulatum var. Farciminosum, Histoplasma duboisii | |
| BOLI PRIONICE | ||
| Boala Creutzfeldt-Jakob | Agentul bolii Creutzfeldt-Jakob şi variante ale agentului bolii Creutzfeldt-Jakob | |
| Encelopatia spongiformă bovină | Agent al encefalopatiei spongiforme bovine (ESB) şi al altor EST legate de animale | |
| Boala Gerstmann-Straussler-Scheinker | Agent al sindromului Gerstmann-Straussler-Scheinker | |
| Boala Kuru | Agent al Kuru | |
| Boli infecţioase şi parazitare, inclusiv tropicale, reacţii alergice şi toxice, complicaţii produse de agenţi biologici nemenţionaţi anterior | Agenţi biologici, conform Hotărârii Guvernului nr. 1.092/2006 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă, cu modificările şi completările ulterioare | |
** Agenţi biologici.
15. Boli profesionale produse de agenţi chimici
| Boala profesională | Factor de risc profesional*** | |
| Intoxicaţii acute, subacute şi cronice profesionale, complicaţiile şi sechelele lor | Acid azotic | |
| Acid cianhidric şi compuşi | ||
| Acid sulfuric | ||
| Acizi organici | ||
| Acrilonitril | ||
| Alcool butilic (butanol) | ||
| Alcool izopropilic (izopropanol) | ||
| Alcool metilic (metanol) | ||
| Amine alifatice | ||
| Amine alifatice halogenate | ||
| Amoniac | ||
| Antimoniu (stibiu) şi compuşi | ||
| Arsen şi compuşi | ||
| Benzen sau omologi ai acestuia (omologii benzenului sunt definiţi prin formula: CnH2n-6) | ||
| Benzochinone | ||
| Beriliu şi compuşi | ||
| Bitum | ||
| Brom | ||
| 1,4-Butandiol | ||
| Cadmiu şi compuşi | ||
| Carbazol şi compuşi | ||
| Cetone: acetonă, cloracetonă, bromacetonă, hexafluoracetonă, metil etil cetonă, metil n-butil cetonă, metil izobutil cetonă, diacetonă alcool, oxid metil izoftalic, 2-metilciclohexanonă | ||
| Cianuri şi compuşi | ||
| Clor | ||
| Crom şi compuşi | ||
| Cupru şi compuşi | ||
| Derivaţi halogenaţi, fenolici, nitriţi, nitraţi sau sulfonaţi ai hidrazinelor | ||
| Dietilen glicol | ||
| Disulfură de carbon | ||
| Esteri organofosforici | ||
| Esterii acidului azotic | ||
| Eteri: metil eter, etil eter, izopropil eter, vinil eter, diclorizopropil eter, guaiacol, metil eter şi etil eter ai etilenglicolului | ||
| Etilen glicol | ||
| Fenoli halogenaţi | ||
| Fenoli sau omologi | ||
| Fluor şi compuşi | ||
| Formaldehidă | ||
| Fosfor şi compuşi | ||
| Fosgen (oxiclorură de carbon) | ||
| Funingine, negru de fum | ||
| Gaz, petrol lampant | ||
| Gudroane | ||
| n-Hexan | ||
| Hidrazine | ||
| Hidrocarburi alifatice derivate din benzină (solvent nafta) sau petrol | ||
| Hidrocarburi alifatice halogenate | ||
| Hidrocarburi aromatice (inclusiv hidrocarburi aromatice policiclice = HPA) | ||
| Hidrocarburi aromatice halogenate | ||
| Hidrogen sulfurat | ||
| Iod | ||
| Izocianaţi | ||
| Mangan şi compuşi | ||
| Mercur şi compuşi | ||
| Monoxid de carbon | ||
| Naftalen (naftalină) sau omologi ai ei (omologul ei este definit prin formula: CnH2n-12) | ||
| Naftoli halogenaţi | ||
| Naftoli sau omologi | ||
| Nichel şi compuşi | ||
| Nitro- şi aminoderivaţi ai benzenului sau ai omologilor acestuia | ||
| Nitroderivaţi ai glicolilor şi ai glicerolului | ||
| Nitroderivaţi alifatici | ||
| Nitrofenoli şi omologi | ||
| Nitroglicerină | ||
| Osmiu şi compuşi | ||
| Oxizi alchilarilici halogenaţi | ||
| Oxizi de azot | ||
| Oxizi de sulf | ||
| Parafină | ||
| Pesticide | ||
| Platină | ||
| Plumb şi compuşi | ||
| Produse petroliere | ||
| Produşi de distilare a cărbunelui | ||
| Seleniu şi compuşi | ||
| Smoală | ||
| Solvenţi organici | ||
| Staniu | ||
| Sulfonaţi alchilarilici halogenaţi | ||
| Taliu şi compuşi | ||
| Uleiuri minerale | ||
| Vanadiu şi compuşi | ||
| Vinilbenzen (=stiren) şi divinilbenzen | ||
| Zinc | ||
| Alţi agenţi nemenţionaţi anterior (conform Hotărârii Guvernului nr. 1.218/2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici, republicată), dacă se stabileşte legătura de cauzalitate între expunere şi boală, documentată cu date de literatură ştiinţifică |
*** Agenţi chimici.
NOTĂ:
Tabelul cu bolile profesionale cu declarare obligatorie va fi revizuit periodic şi va rămâne deschis şi pentru alte boli pentru care se face dovada relaţiei noxă/suprasolicitare profesională – boală profesională.
ANEXA Nr. 6 (Anexa nr. 23 la normele metodologice)
TABEL
cu bolile legate de profesie
| Boala legată de profesie | Factor de risc profesional | |
| Hipertensiune arterială | Zgomot, vibraţii, temperatură şi radiaţii calorice crescute, suprasolicitare neuropsihică | |
| Boală cardiacă ischemică | Suprasolicitări fizice şi neuropsihice crescute | |
| Afecţiuni respiratorii cronice nespecifice | Pulberi, gaze iritante | |
| Afecţiuni digestive | Temperatură crescută, zgomot, noxe chimice | |
| Afecţiuni musculo-scheletice (lombalgii, cervico-scapulalgii şi altele) | Microclimat nefavorabil, vibraţii, efort fizic crescut, postură incomodă, traumatism mecanic | |
| Tulburări psihice | Zgomot, vibraţii, noxe chimice, suprasolicitare neuropsihică |
ANEXA Nr. 7 (Anexa nr. 27 la normele metodologice)
Conţine . . . . . . . . . . pagini
DECLARAŢIE PE PROPRIA RĂSPUNDERE
Subsemnatul/Subsemnata, . . . . . . . . . . fiul (fiica) lui . . . . . . . . . . şi al(a) . . . . . . . . . ., născut(a) în localitatea . . . . . . . . . ., judeţul . . . . . . . . . ., la data de . . . . . . . . . ., cu domiciliul stabil în judeţul . . . . . . . . . ., localitatea . . . . . . . . . ., str. . . . . . . . . . . nr. . . . . . . . . . ., bl. . . . . . . . . . ., sc. . . . . . . . . . ., et. . . . . . . . . . ., ap. . . . . . . . . . ., sectorul . . . . . . . . . ., posesor/posesoare al/a Bl/CI seria . . . . . . . . . .nr. . . . . . . . . . . eliberat(ă) la data de . . . . . . . . . ., CNP . . . . . . . . . ., în calitate de reprezentant*** al: angajatorului: . . . . . . . . . ., cu sediul în: judeţul . . . . . . . . . . , localitatea . . . . . . . . . . , str. . . . . . . . . . . nr. . . . . . . . . . ., bl. . . . . . . . . . ., ap. . . . . . . . . . ., sc. . . . . . . . . . ., sectorul . . . . . . . . . ., număr din registrul comerţului: J . . . . . . . . . ./. . . . . . . . . ./. . . . . . . . . ., forma de proprietate: . . . . . . . . . .,
activitatea preponderentă (codul şi denumirea clasei CAEN): . . . . . . . . . . .- . . . . . . . . . . . . ., codul de identificare fiscală: . . . . . . . . . .,
declar în deplină cunoştinţă şi pe propria răspundere, cunoscând dispoziţiile şi sancţiunile art. 326 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la falsul în declaraţii, următoarele:
1. Angajatorul străin la care a avut loc evenimentul: . . . . . . . . . .
2. Data, ora şi locul unde a avut loc evenimentul: . . . . . . . . . .
3. Când aţi luat cunoştinţă de producerea evenimentului şi de la cine: . . . . . . . . . .
4. Evenimentul a fost comunicat autorităţilor din ţara în care a avut loc
DA □ NU □
Dacă răspunsul este „DA”, se va preciza cărei autorităţi şi de către cine a fost făcut anunţul:
. . . . . . . . . .
5. Scurtă descriere a împrejurărilor în care s-a produs evenimentul:
. . . . . . . . . .
6. Nominalizaţi martorii sau persoanele care pot contribui la elucidarea împrejurărilor evenimentului:
. . . . . . . . . .
7. Menţionaţi care sunt persoanele nominalizate la pct. 6 care nu se pot prezenta pentru declaraţii în faţa comisiei numite pentru cercetarea evenimentului****
. . . . . . . . . .
8. Autorităţile (servicii medicale, poliţie, inspecţii, alte autorităţi) din ţara în care a avut loc evenimentul v-au înmânat documente cu privire la acesta
DA □ NU □
Dacă răspunsul este „DA”, se vor preciza documentele şi se vor anexa.
9. Deţineţi formularul „A1” pentru victimă/victime
DA □ – dacă bifaţi „DA”, anexaţi formularul/formularele.
NU □ – dacă bifaţi „NU”, contactaţi instituţia competentă din România în vederea obţinerii acestuia.
Dau prezenta declaraţie în vederea declarării accidentului de muncă pentru numitul/numiţii:
. . . . . . . . . . . .
Anexez la prezenta următoarele documente*:
. . . . . . . . . .
| Data: . . . . . . . . . . | Semnătura** . . . . . . . . . . |
NOTĂ:
Dacă declaraţia va avea mai multe pagini, semnătura se va pune pe fiecare pagină. Paginile se vor numerota. Spaţiile şi filele albe vor fi barate.
Art. 326 din Codul penal prevede:”
(1) Declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau unei unităţi în care aceasta îşi desfăşoară activitatea în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte la producerea acelei consecinţe, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) Fapta prevăzută la alin. (1), săvârşită pentru a ascunde existenţa unui risc privind infectarea cu o boală infectocontagioasă, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.”
* Toate documentele redactate în altă limbă vor fi prezentate şi traduse de traducător autorizat.
** Semnătura se va pune pe fiecare pagină. Paginile se vor numerota. Spaţiile şi filele albe vor fi barate.
*** Se anexează documentul care confirmă calitatea de reprezentat al angajatorului.
**** Se anexează declaraţiile pe propria răspundere, în calitate de martori, date de aceste persoane conform modelului prevăzut în anexa nr. 28 la normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
ANEXA Nr. 8 (Anexa nr. 28 la normele metodologice)
Conţine . . . . . . . . . . pagini
DECLARAŢIE PE PROPRIA RĂSPUNDERE ÎN CALITATE DE MARTOR
Subsemnatul/Subsemnata,………. fiul (fiica) lui………. şi al (a)………., născut (ă) în localitatea………., judeţul………., la data de………., cu domiciliul stabil în judeţul………., localitatea………., str……….. nr……….., sc……….., et……….., ap……….., sectorul………., posesor/posesoare al/a Bl/CI seria………. nr……….., eliberat (ă) la data de………., de profesie………., angajat (ă) la………. din data de………., în funcţia………., cu privire la evenimentul din data de………., ora………., ce a avut loc la………., la locul de muncă………. situat………., şi în care au fost implicaţi numiţii:………. declar în deplină cunoştinţă şi pe propria răspundere, cunoscând dispoziţiile şi sancţiunile art. 326 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la falsul în declaraţii, următoarele:
. . . . . . . . . .
Au intervenit autorităţile (servicii medicale, poliţie, inspecţii, alte autorităţi) din tara în care a avut loc evenimentul la locul producerii acestuia
DA □ NU □
Dacă răspundeţi DA, precizaţi ce autorităţi:
| Data | Semnătura |
NOTĂ:
Dacă declaraţia va avea mai multe pagini, semnătura se va pune pe fiecare pagină. Paginile se vor numerota. Spaţiile şi filele albe vor fi barate.
Art. 326 din Codul penal prevede:”
(1) Declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau unei unităţi în care aceasta îşi desfăşoară activitatea în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte la producerea acelei consecinţe, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) Fapta prevăzută la alin. (1), săvârşită pentru a ascunde existenţa unui risc privind infectarea cu o boală infectocontagioasă, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.”
ANEXA Nr. 9 (Anexa nr. 29 la normele metodologice)
Către: Inspectoratul Teritorial de Muncă . . . . . . . . . .
Nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . .
INFORMARE
privind producerea în afara graniţelor ţării a unui eveniment considerat accident de muncă, conform legislaţiei din statul în care s-a produs şi în care a fost implicat lucrătorul unui angajator român
Vă comunicăm faptul că în data de………., instituţia………. (denumire) din………. (statul) a solicitat Casei Judeţene de Pensii………./Casei de Pensii a Municipiului Bucureşti, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, Regulamentului (CE) nr. 987/2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială/acordurilor internaţionale în domeniul securităţii sociale, certificarea dreptului la prestaţii în natură pentru domnul/doamna………., cu domiciliul în judeţul………., localitatea………., str……….. nr……….., sc……….., et……….., ap…., sectorul………., CNP………., angajat/ă la………., cu sediul în judeţul………., localitatea………., str……….. nr……….., sc…., et……….., ap…., sectorul………., CUI………., ca urmare a evenimentului produs la data de………., considerat accident de muncă, conform legislaţiei din……….. (statul)
Ca urmare a acestui eveniment, domnul/doamna . . . . . . . . . . a suferit următoarele leziuni1:
1 Documentul medical primit din statul unde s-a produs evenimentul se anexează, după caz.
–
–
–
–
şi a beneficiat de prestaţii medicale în . . . . . . . . . . (statul) în data de/în perioada . . . . . . . . . . .
Prezenta informare este transmisă inspectoratului teritorial de muncă în vederea aplicării prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
| Casa Judeţeană de Pensii . . . . . . . . . . Semnătura/Ştampila . . . . . . . . . . Data . . . . . . . . . . |
